Last Updated on ianuarie 29, 2025 
Fostul candidat prezidențial Călin Georgescu a acuzat marți seară politicienii din România că au trimis Tezaurul Dacic „la periferii occidentale” pentru a fi furat. Iar acum, pentru a-l recupera, Georgescu vrea ca ministrul de Finanțe să deschidă un cont în care românii să trimită donații, pentru a strânge o recompensă „de cel puțin 1 milion de euro”.
„Nu vorbim despre un simplu furt, ci despre un atentat la identitatea națională. Coiful de la Coțofenești are 2.500 de ani și a fost al marilor preoți daci. Politicienii au decis ca patrimoniul intangibil românesc să ajungă la periferii occidentale. Pentru ce? Pentru a fi furat. Tezaurul se apără cu prețul vieții. Tezaurul dacic este drapelul unității. Furtul drapelului unei unități militare duce la desființarea unității respective.
În acest moment e nevoie să ne apărăm ființa națională. Am văzut că statul român va începe de urgență căutarea acestui simbol istoric. În schimb, ce fac? Caută vinovați de serviciu pentru a-și ascunde, ca de obicei, greșelile și prostiile. Tezaurul însă nu-l caută. Știind bine că nu ne putem baza pe statul român.
Ei fură democrația însăși. Ce contează pentru ei furtul unui coif, când cultura este constant subfinanțată? Ministerul Culturii, de fapt, are un minister al anti-culturii și este cel mai anemic financiar. Noi, poporul, însă, putem ajuta cu adevărat”, a spus Georgescu.
Apoi a cerut ministrului de Finanțe, Tanczos Barna, să facă o subscripție publică pentru strângerea unui milion de euro care să fie folosiți ca recompensă pentru recuperarea coifului.
„Încep prin a cere public ministrului de Finanțe să pună la dispoziție un cont al Ministerului, unde fiecare român care dorește să poată dona echivalentul în lei al unui euro. Sunt convins că sunt cel puțin 1.000.000 de oameni care vor contribui, oferind astfel o recompensă record de cel puțin 1.000.000 euro din partea poporului român.
De asemenea, putem folosi un operator de telefonie mobilă pentru donații prin SMS, ceea ce, desigur, ar eficientiza procesul. Acum, totul este o chestiune de timp. Dacă nu acționăm urgent, coiful dacic poate fi pierdut pentru totdeauna.
Înțeleg, desigur, că ministrul de Finanțe nu recunoaște valoarea istorică a acestui coif pentru poporul român, mai ales fiind des plecat prin Ungaria. Dar ar fi de apreciat dacă ar deschide măcar un cont pentru donații. Și cred că nu cerem prea mult”, a spus Călin Georgescu într-un video publicat pe Facebook, potrivit Antena 3.
Un alt tezaur dispărut: Comoara prințesei ostrogote din România, luată de ruși și pierdută pentru totdeauna
Un impresionant tezaur descoperit în județul Botoșani, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, a fost pierdut definitiv pentru români, după ce a fost dus în muzeele din Rusia. În schimb, localnicii s-au ales doar cu niște fotografii cu o parte dintre obiectele descoperite, scrie stiripesurse.ro.
Descoperirea a fost făcută întâmplător, în jurul anului 1830, de doi copii care pășteau vacile în apropierea movilei unde se afla tumulul. În urma unei furtuni, un copac a fost smuls, iar în gaura creată de rădăcinile lui, copiii au găsit un platou strălucitor, pe care l-au vândut unui negustor evreu din Darabani. Obiectul a atras atenția boierului din neamul Balș, care și-a dat seama că este făcut din aur masiv.
Vestea a ajuns rapid la guvernatorul rus de la Iași, întrucât Moldova se afla, după 1829, sub protectorat rusesc. Acesta a trimis imediat oameni să sape în tumul. „Înăuntru au găsit scheletul unui războinic cu păr lung și roșcat. Alături de el se afla o adevărată comoară, dar și scheletul calului său. Inițial, s-a crezut că este vorba despre un călăreț de stepă”, a relatat profesorul Apătăchioaei.
Ulterior, cercetările au arătat că defunctul era, de fapt, o femeie, o prințesă ostrogotă, echipată pentru război. „Este o căpetenie ostrogotă, spuneau specialiști care au studiat problema. S-a retras în urma invaziei hunice de după 370 d.Hr. A fost probabil urmărită, au avut loc lupte, iar ea a murit în acea zonă. A fost înmormântată și depusă sub acel tumul. Inventarul era extraordinar”, a mai spus Apătăchioaei.
Descoperirea a fost menționată și de cercetători ai vremii, precum Désiré Raoul Rochette. Întregul inventar al mormântului a fost luat și dus în Rusia, unde ar fi fost expus în diferite muzee. Românii au rămas doar cu câteva fotografii, care au fost expuse pentru o vreme la Primăria din Hudești, permițând localnicilor să admire coiful și alte părți ale tezaurului.
