Last Updated on iulie 7, 2024 
Petra, o turistă revenită în Anglia după șapte ani, a fost dezamăgită de ceea ce a găsit acolo. Mizeria-i de la stradă la autobuz, în unele orașe din Anglia, scrie autoarea relatării, pe blogul său, inreperta.com, preluată de Adevarul. „Pe tot drumul de la aeroportul Luton şi până la Bedford mi-a fost scârbă să îmi ţin rucsacul altundeva decât în braţe”, spune aceasta.
Un grup de elevi, călători în același autobuz, i-a făcut o impresie la fel de neplăcută. „Am avut ”plăcerea” să călătorim alături de copii de şcoală generală pentru o bucată de drum. La un moment dat, ca să înţelegeţi cât de rău a fost, şoferul a oprit autobuzul şi a urcat [era un double-decker] ca să-i liniştească. Ne tot plângem că generaţia noastră-i deconectată de la tot. Dar următoarea?”, se întreabă romnca.
Mizeria era în orașul Bedford, potrivit relatării turistei, în care au poposit turiștii români. „Cât am aşteptat autobuzul, am avut cum să observ lumea. Felurită, amestecată, absentă. Cu căştile pe urechi cei mai mulţi, ca să fie şi mai absenţi [şi nu, nu era bucuria pe care o aveam noi când apăruse walkmanu’ în România!], căci de fericiţi se vedea clar că nu erau. Cu nişte haine aruncate pe ei, de parcă mi-aş fi tras pantalonii de somn pe mine, să merg pân’ la colţul străzii să îmi iau ceva. Puţin respect de sine!”, scrie turista.
Mai îngrijit, orașul Cambridge din Anglia i-a făcut acesteia o impresie mai bună. Însă nu și locurile unde aceasta s-a cazat.
„A fost atât de mizerie cum în puţine locuri din lume am găsit. A doua zi nu am mai stat. Am putut adormi numai imaginându-mi că sunt într-o altă parte (…) Am avut tot timpul cât am stat prin Anglia sinusurile inflamate [semnul meu că-s multe otrăvuri în aer, apă şi mâncare]. Mi se pare oricum că aproape orice mănânci e fad, are prea mult ulei şi, la finalul mesei, parcă a fost doar ca să ai ceva în stomac. Apa este oribilă ca şi gust, foarte acidă”, scrie autoarea relatării.
Sfaturi pentru românii din Anglia
Orașul Brighton din Anglia este prăfuit, dezordonat, decăzut, în opinia turistei. Prețurile sunt exorbitante, iar așteptările turiștilor sunt adesea umbrite de dezamăgiri.
„La final, permiteţi-mi un buchet de trei sfaturi către toţi cei cu aceleaşi simţiri din Anglia: Dacă aveţi proprietăţi în România, nu vi le vindeţi! Occidentul a căzut deja. Nu vă uitaţi rădăcinile! Fiecare naţiune este specială în felul ei, însă nouă ne-a rămas şi sufletul. Reveniţi acasă dacă puteţi şi dacă vă puteţi încheia socotelile acolo. Acasă este altfel şi o ştiţi. Intenţia nu a fost să jignesc românii care se simt bine în Anglia, ci mai degrabă să îmi explic şi mie de ce de abia am aşteptat ora decolării spre Braşov. ”Aici sunt numai hoţi şi cerşetori” îmi răsuna încă în minte”, scrie Petra.
Brașovul se menține în topul preferințelor turiștilor, după Capitală. Peste 544.000 de sosiri în unitățile de cazare, în primele cinci luni ale anului
Sosirile în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare din România, inclusiv apartamente şi camere de închiriat, au crescut cu 2,5%, în primele cinci luni ale anului în curs, faţă de aceeaşi perioadă din 2023, în timp ce înnoptările au înregistrat un salt de 2,2%, arată datele publicate, vineri, de Institutul Naţional de Statistică (INS), scrie Biz Brasov.
Potrivit sursei citate, din totalul raportat în cazul sosirilor, turiştii români au avut o pondere de 81,6%, în timp ce vizitatorii străini au reprezentat 18,4%.
Statistica oficială evidenţiază că, pe judeţe, numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare (inclusiv apartamente şi camere de închiriat) a înregistrat valori mai mari în Bucureşti (764.600 de persoane), Braşov (544.400) şi Cluj (230.600), iar înnoptările turiştilor au fost mai numeroase în Bucureşti (1,535 milioane de persoane), Braşov (1,017 milioane) şi Prahova (444.400).
Cei mai mulți turiști străini, din Italia și Germania
În funcţie de ţări, din ianuarie şi până la sfârşitul lunii mai, anul curent, cele mai multe sosiri ale turiştilor străini în România pentru cazare în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare, au provenit din: Italia (87.600 de persoane), Germania (78.700) şi Regatul Unit al Marii Britanii (49.000).
În intervalul analizat, sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost de 4,953 milioane de persoane, 1,909 milioane dintre aceştia provenind din ţările Uniunii Europene.
La capitolul plecări în străinătate, au fost înregistraţi 6,987 milioane de vizitatori români. Majoritatea dintre ei (68%) au ales să se deplaseze cu mijloace de transport rutiere, iar aproape o treime (31,2%) cu avionul.
