Un videoclip publicat online de o tânără care lucrează în domeniul manichiurii a stârnit o dezbatere amplă despre veniturile medicilor rezidenți și câștigurile din industria de beauty. Tânăra susține că se trezește mai târziu și câștigă mai bine decât un medic rezident, însă suma de 4.000 de lei invocată în clip nu poate fi considerată reprezentativă pentru toți rezidenții.
Potrivit Adevărul, mesajul devenit viral este formulat ironic: „Ei face Medicină și se trezește la 4.00 pe 4.000 de lei. Eu făcut unghii, trezesc la 10.00 și de bani nu vorbim, că vede ANAF-ul”. Clipul a generat mii de reacții și comparații între durata studiilor, responsabilitatea profesională, programul de lucru și veniturile din cele două domenii.
Afirmația despre salariul de 4.000 de lei a fost contestată chiar în comentariile apărute după publicarea filmării. Venitul unui medic rezident diferă în funcție de anul de pregătire, specialitate, gradație și sporurile acordate de unitatea sanitară. Date agregate din instituții publice, centralizate de platforma Salariile.ro, indică pentru rezidenți un venit net median de aproximativ 5.800 de lei, fără a putea fi folosit însă ca regulă pentru fiecare medic în parte.
Pentru Brașov, aceeași bază de date, construită pe informații salariale publicate de spitale, indică un nivel net median de aproximativ 5.835 de lei pentru posturile de medic rezident analizate. Cifra este orientativă și poate varia considerabil în funcție de secție și sporuri.
Nici veniturile din manichiură nu pot fi estimate simplu pornind de la un tarif afișat. Un calcul prezentat în discuțiile online pornea de la trei cliente pe zi, la câte 200 de lei, timp de 15 zile pe lună, ceea ce ar însemna încasări de 9.000 de lei. Din această sumă trebuie însă scăzute cheltuielile cu materialele, spațiul, taxele și alte costuri profesionale, iar numărul de cliente nu este garantat.
În dezbatere a intervenit și medicul Ciprian Maxim, care a mutat discuția de la comparația individuală a veniturilor către problemele structurale ale sistemului medical: numărul absolvenților, locurile disponibile la rezidențiat și accesul ulterior la posturi. Reacțiile din online au rămas împărțite, unele persoane criticând tonul clipului, iar altele susținând că piața muncii poate recompensa foarte diferit profesii cu niveluri distincte de pregătire.
Dr. Ciprian Maxim: „Șase ani de Medicină pentru 4.000 de lei. La manichiură se câștigă mai bine, dar despre bani nu vorbim, că vede ANAF-ul!
O tânără ironizează pe TikTok medicii care se trezesc la patru dimineața pentru un salariu de 4.000 de lei, în timp ce ea începe programul la zece și câștigă suficient încât să prefere să nu discute despre venituri.
Și, din păcate, are motive să râdă. România a transformat formarea medicilor într-o industrie universitară care produce anual mii de absolvenți, fără să demonstreze că numărul acestora este corelat cu necesarul real de personal medical și cu posibilitățile lor de angajare.
Am solicitat Ministerului Sănătății și Ministerului Educației datele și fundamentările pe baza cărora se stabilește câți studenți sunt admiși la facultățile de medicină. Răspunsul Ministerului Educației, despre care am scris deja, a fost de-a dreptul sfidător. În locul unei explicații privind planificarea formării medicale, m-am lovit de invocarea caracterului secret al informațiilor solicitate.
Universitățile continuă să admită studenți, să încaseze taxe de școlarizare și să extindă capacitățile de formare, în timp ce nimeni nu prezintă public o corelare serioasă între numărul absolvenților, necesarul de specialiști și posturile disponibile în spitale.
După șase ani de facultate, tinerii intră într-un rezidențiat în care sunt plătiți modest, efectuează gărzi și acoperă o parte importantă din activitatea clinică. La final, după zece sau doisprezece ani de pregătire, mulți descoperă că nu există un post pentru ei în sistemul public.
Am ajuns să formăm medici fără să le putem explica unde vor lucra, câți specialiști ne trebuie și după ce criterii stabilim numărul celor admiși în facultăți. În schimb, când pleacă în străinătate, ne lamentăm că România pierde personal medical.
Nu am nimic împotriva unei manichiuriste care câștigă bine. Să câștige cât îi permite piața și să-și declare veniturile. Dar comparația aceasta spune enorm despre o țară în care un tânăr poate investi un deceniu în pregătirea medicală pentru a ajunge să concureze pentru câteva posturi, în timp ce universitățile continuă să pregătească noi generații fără o planificare transparentă a absorbției lor profesionale.
Facultățile își încasează taxele, spitalele își folosesc rezidenții, iar la sfârșit tânărul medic rămâne să-și caute singur un loc pe piața muncii. Dacă nu-l găsește, poate pleca din țară. Universitatea a încasat deja banii.
Iar acum a ajuns și de râsul TikTok-ului”
