Last Updated on august 22, 2017 Brașovul este județul din România care în primele 6 luni ale anului 2017 a atras cei mai mulți turiști străini. Pe următoarele locuri în clasament se află Timiş, Cluj şi Sibiu. Bucureştiul nu a fost inclus în top deoarece aici predomină turismul de afaceri.
Cifrele reale pot fi însă mult mai mari deoarece mulţi vizitatori vin pe cont propriu, nu prin agenţii de turism şi se cazează şi la pensiuni. Potrivit datelor oficiale, la hotelurile din Braşov s-au cazat 64.499 de turişti străni. În clasamentul naţional urmează judeţele Timiş(50.655), Cluj (46.063) şi Sibiu (45.980), informează adevarul.ro
Turiştii străini stau în medie trei zile la Braşov şi cheltuiesc cam 500 de euro pe sejur de persoană. Numărul de vizitatori este cu 27,6% mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului 2016. Dintre turiştii străini care vin la Braşov cei mai mulţi sunt nemţi urmaţi de israelieni şi cetăţeni din Republica Moldova.
Ne mai vizitează şi francezii, italienii, spanioli, dar şi turişti din ţările asiatice. Turiştii străini preferă să stea la hotelurile din centrul oraşului. În municipiul Braşov atracţia principală este centrul istoric, iar în judeţ Branul, Râşnovul şi straţiunea Poiana Braşov.
Castelul Bran este cel mai vizitat obiectiv turistic din Braşov, dar şi din Româna. Are peste 900.000 de de turişti pe an care vin aici atraşi de mitul lui Dracula. Castelul face profit un milion de euro pe an din vânzarea de bilete, organizarea de evenimente private şi suveniruri. Este un exemplu de succes privat în turism, deoarece castelul aparţine din 2009 lui Dominic de Habsburg. Intrarea la Castelul Bran costă 30 de lei de persoană. Este deschis între orele 9.00 şi 17.00 iarna.
Cetatea Râşnov este şi ea în preferinţele turiştilor. Are peste 400.000 de turişti pe an. Prima menţiune documentară despre cetatea Râşnov datează din anul 1335 când, cu ocazia unei noi năvăliri a tătarilor în Ţara Bârsei a fost pustiit întregul ţinut, în afară de cetate, care fiind puternic fortificată a rezistat atacurilor, salvând viaţa locuitorilor refugiaţi între zidurile ei.
