Accidentul mortal produs pe 11 august pe strada Mureșenilor din Brașov, în urma căruia doi pietoni și-au pierdut viața, a readus în discuție regulile medicale pentru șoferii diagnosticați cu epilepsie. Bărbatul de 50 de ani aflat la volan știa că suferă de această afecțiune și, potrivit informațiilor prezentate de Libertatea, ar fi întrerupt din proprie inițiativă tratamentul prescris.
Medicul neurolog Bogdan Florea, fondator al Rețelei de Telemedicină în Epilepsie din România, a explicat pentru Libertatea că normele care reglementează aptitudinea de a conduce în cazul persoanelor cu epilepsie permit, în anumite condiții, redobândirea dreptului de a șofa după o perioadă fără crize. Ordinul Ministerului Sănătății nr. 1.162/2010 prevede criterii distincte pentru afecțiunile neurologice și posibilitatea eliberării sau reînnoirii permisului pe baza unui aviz medical autorizat.
„Orice episod de pierdere a stării de conștiență, indiferent de cauză, că e infarct, accident vascular cerebral (AVC), comă hipoglicemică sau epilepsie, se raportează. UPU face treaba asta în 48 de ore și se suspendă temporar, pentru 6 luni, dreptul la condus, permisul de zbor sau de portarmă. Faptul că ți s-a tăiat filmul o dată nu înseamnă că e epilepsie; avem alte 30 de boli în care se poate întâmpla. Neraportarea este amendată, și medicul, și instituția primesc amendă. Dacă se pune diagnosticul de epilepsie, suspendarea permisului este de cel puțin un an. Pacientului îi vine hârtie de la poliție și i se cere să predea documentul”, a spus dr. Bogdan Florea.
Neurologul consideră însă neclară obligația de monitorizare ulterioară prevăzută de norme. „Este un ordin din 2010 care este complet neclar”, a declarat Bogdan Florea pentru Libertatea, arătând că, după redobândirea permisului, medicul nu are un mecanism prin care să se asigure că pacientul revine constant la controale sau continuă tratamentul. În opinia sa, aceasta reprezintă o vulnerabilitate a sistemului, mai ales atunci când o persoană nu comunică diagnosticul ori nu respectă recomandările medicale.
„Când le spui tinerilor de 18 ani cu epilepsie că le zboară permisul, parcă le iei o mână și un picior. E dramatic momentul. Cea mai mare problemă este că omul te poate minți. Eu întreb pacientul: «Aveți permis?» El zice «Nu». Eu nu pot controla în poșeta lui să văd dacă are sau nu permis. Am avut situații în care am scris pe fișă «Pacientul declară pe propria răspundere că nu deține permis de conducere», doar ca să mă acopăr, pentru că am simțit o ezitare”, a mărturisit dr. Florea.
Legislația rutieră prevede și proceduri pentru situațiile în care un medic constată că un titular de permis prezintă afecțiuni incompatibile cu șofatul. Separat, normele medicale stabilesc condițiile în care persoanele cu epilepsie pot fi considerate apte pentru conducere, în funcție de tipul crizelor, perioada fără episoade și evaluarea medicală. Aplicarea acestor reguli în cazul concret al șoferului din Brașov este una dintre chestiunile pe care anchetatorii trebuie să le clarifice.
Florea compară această decizie cu un joc extrem de periculos: „Renunțarea la tratament din proprie inițiativă este cea mai mare tâmpenie! Faptul că un pacient nu a mai făcut nicio criză de ani de zile nu înseamnă că s-a vindecat, ci este dovada că medicamentul funcționează. E ca în hipertensiune arterială: iei pastila, ai tensiunea bună. Dacă oprești tratamentul, criza reapare, iar riscurile sunt uriașe: criză susținută, status epileptic, risc de a te omorî pe tine sau de a nenoroci pe alții”.
Libertatea relatează că bărbatul fusese declarat apt medical la preschimbarea permisului, iar ancheta vizează acum inclusiv istoricul său medical și respectarea tratamentului. Faptul că avea epilepsie nu stabilește, prin el însuși, cauza accidentului sau răspunderea penală. Aceste aspecte urmează să fie stabilite de procurori și, eventual, de instanță, pe baza expertizelor și a celorlalte probe din dosar.
