Peste 100 de părinți au protestat joi, 24 septembrie, în fața Prefecturii Brașov, nemulțumiți de reorganizarea personalului din creșe și de lipsa unor garanții privind numărul îngrijitoarelor. Părinții se tem că, în anumite situații, o singură angajată ar putea ajunge să aibă în grijă două grupe, însumând între 40 și 46 de copii, potrivit bzb.ro
(Foto Radio Romania Brașov)
Manifestația a început la ora 17.00 și a fost organizată la inițiativa a două mame. Protestul fusese anunțat inițial în fața Inspectoratului Școlar Județean (ISJ), dar a avut loc în fața Prefecturii. Participanții au cerut autorităților soluții concrete pentru păstrarea unui număr suficient de angajați în creșe, astfel încât îngrijirea și supravegherea copiilor să nu fie afectate.
De ce au ieșit părinții în stradă
Adriana Nedelea, una dintre organizatoare, a explicat că părinții au solicitat anterior informații și măsuri, dar consideră că nu au primit răspunsuri suficient de clare. Aceștia vor să știe câte îngrijitoare vor rămâne efectiv la grupele de copii după aplicarea noilor scheme de personal. Scenariul unei singure îngrijitoare pentru 40–46 de copii este o îngrijorare exprimată de participanți, nu o situație confirmată pentru toate creșele din municipiu.
„Suntem aici pentru copiii noştri. Pentru că nu putem accepta ca siguranţa şi îngrijirea unor copii atât de mici să depindă de lipsa unor oameni. Am cerut explicaţii. Am cerut soluţii. Am aşteptat. Acum vrem fapte. Nu suntem aici pentru scandal şi nu suntem împotriva nimănui. Suntem părinţi care îşi apără copiii şi care vor să ştie că, atunci când îi lasă la creşă, sunt în siguranţă. Vom continua să ne facem auziţi până când vom avea soluţii concrete. Pentru copii, nu renunţăm”, a transmis de la protest Adriana Nedelea, organizatoarea manifestaţiei.
„Copiii sunt foarte mici, iar acest act normativ este și pentru antepreșcolari și pentru preșcolari. Noi dorim să fie acest act normativ aliniat la 2026, să fie schimbat, după 25 de ani, considerăm că este cazul; să fie adaptat pentru nevoile copiilor, adică pentru antepreșcolari să fie o îngrijitoare la 10 copii, nu cum este în actul normativ acum, la 15 copii; să dispară din actul normativ fochistul, că nu mai este cazul. Siguranța copiilor este prioritară. Este vorba de copii care încă nu mănâncă singuri, copii care nu merg în picioare, sunt copii cu boli, epilepsie, ADHD, autism, care au nevoie de o îngrijire mai specială și o atenție mai sporită”, a spus o mamă, citată de Radio Romania Brașov.
Inspectoratul Școlar caută soluții pentru angajații excedentari
ISJ Brașov susține că vechile organigrame ale unor creșe cuprindeau mai multe posturi nedidactice decât permit normativele aplicate în sistemul de educație. Potrivit instituției, menținerea acestor scheme ar împiedica încadrarea unităților în finanțarea disponibilă. Inspectoratul încearcă să identifice posturi în alte unități de învățământ pentru angajații considerați excedentari, astfel încât să evite concedierile.
Reprezentanții ISJ afirmă că normativele existente ar trebui să asigure desfășurarea activităților în condiții de siguranță, cu respectarea atribuțiilor fiecărui angajat. Totodată, instituția poartă discuții cu Ministerul Educației pentru aprobarea unor posturi suplimentare acolo unde se va constata că sunt necesare. Deocamdată, nu a fost anunțată o soluție definitivă pentru toate creșele afectate.
Primarul cere intervenția instituțiilor centrale
Primarul George Scripcaru susține că municipalitatea nu poate rezolva unilateral problema, deoarece numărul posturilor este stabilit în baza normelor aplicabile în educație. El afirmă că Primăria a menținut creșele în administrarea proprie cât timp legislația a permis acest lucru, inclusiv pentru a păstra condițiile de salarizare ale angajaților.
„A lansa acum în spaţiu public acuzaţii cum că Primăria poate să rezolve problema înseamnă că cei care vorbesc, ori vorbesc fără să ştie, ori o fac intenţionat”, a afirmat Scripcaru, într-o declaraţie făcută pe tema scandalului.
Potrivit acestuia, una dintre problemele de fond este reprezentată de vechimea unor normative care stau la baza organizării personalului din creşe. „Este un ordin de prin 1996, este vechi şi trebuie actualizat, pentru că sunt alte prevederi. (…) Trebuie să fie doar corectat, adaptat”, a declarat primarul.
Personalul era salarizat potrivit grilei administraţiei publice locale, iar veniturile erau, susţine primarul, mai mari decât cele corespunzătoare grilei din sistemul de educaţie. „Am fost la limită în luna septembrie şi am zis să respectăm această prevedere legală”, a spus Scripcaru.
A explicat, totodată, că transferul nu a fost, prin urmare, o decizie arbitrară a administraţiei locale, ci consecinţa cadrului legislativ prin care creşele au fost integrate în sistemul naţional de educaţie. Odată făcut transferul, însă, disputa s-a mutat asupra modului în care sunt stabilite posturile şi asupra responsabilităţii pentru personalul din aceste unităţi: „E vorba de lege şi nu de altceva”.
(Video Biz Brașov)
