Aproximativ 500 de adrese din Brașov s-ar putea preta, cel puțin teoretic, la montarea unor lifturi exterioare prin programul național „Lift pentru viață”. Eligibilitatea nu va însemna însă automat că lucrările pot fi executate, deoarece fiecare clădire va trebui să treacă printr-o analiză tehnică individuală.
(foto cu caracter ilustrativ)
Proiectul legislativ, adoptat de Camera Deputaților și trimis la promulgare, vizează condominiile cu trei sau mai multe niveluri supraterane, construite până la 31 decembrie 1989 și care nu au avut lift în proiectul inițial. Programul va fi coordonat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației împreună cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, scrie bzb.ro.
Prima condiție importantă este existența unui spațiu liber suficient lângă una dintre fațade. Un ascensor exterior are nevoie de teren pentru fundație, structură, acces și lucrările de montaj, iar în unele zone aglomerate acest spațiu nu există. În Brașov, configurația blocurilor diferă de la un cartier la altul, iar în anumite cazuri liftul ar trebui amplasat în spatele clădirii, pe partea opusă intrării în scară.
A doua condiție privește structura de rezistență. Chiar dacă liftul este proiectat ca o construcție independentă, alipită blocului, realizarea accesului la fiecare etaj poate presupune intervenții asupra pereților exteriori. Din acest motiv, o expertiză tehnică va trebui să stabilească dacă imobilul permite deschiderea unor goluri și ce lucrări de consolidare sunt necesare pentru păstrarea siguranței clădirii.
O a treia limitare este legătura dintre lift și spațiile comune. Holurile sau palierele trebuie să aibă contact direct cu fațada pe care va fi montat ascensorul. Dacă în zona respectivă se află apartamente, iar traseul către lift ar afecta proprietăți private, realizarea proiectului poate deveni foarte dificilă sau chiar imposibilă.
Programul exclude clădirile încadrate în clasele de risc seismic RsI și RsII care nu au fost consolidate, precum și imobilele clasate ori aflate în curs de clasare ca monumente istorice. În schimb, lucrările de accesibilizare ar putea fi corelate cu intervențiile de consolidare în cazul blocurilor deja incluse într-un program național dedicat riscului seismic.
Implementarea ar urma să înceapă printr-un proiect-pilot de 18 luni, pentru cel mult 100 de condominii la nivel național. Prioritate vor avea blocurile în care locuiesc la etaj persoane vârstnice, persoane cu mobilitate redusă sau dizabilități locomotorii, precum și familii care au în îngrijire copii antepreșcolari ori preșcolari.
Finanțarea ar putea proveni din fonduri europene, transferuri de la bugetul de stat, bugete locale și alte surse legal constituite. Investițiile vor fi derulate prin autoritățile locale, în funcție de cererile asociațiilor de proprietari, documentațiile tehnice și banii disponibili. La nivel național, inițiatorii estimează că aproximativ 88.000 de blocuri fără lift ar putea intra în aria programului, însă numărul imobilelor care vor trece efectiv de verificările tehnice va fi mai mic.
„Blocurile sunt construite din panouri şi ar trebui doar să decupăm câte un panou la fiecare etaj, cât să putem monta o uşă de acces dinspre lift”, a declarat Inginerul Septimiu Voinea.
Staţiile liftului ar fi reprezentate de către spaţiile de odihnă dintre etaje, iar în aceste condiţii, locatarii ar urca până la o astfel de oprire, urmând apoi a coborî jumătate de etaj. Excepţie ar face etajul patru, acesta fiind singurul pentru care braşovenii trebuie să folosească scările, pentru a urca de la ultima staţie.
📌 Context
Ideea montării unor lifturi la blocurile brașovene cu trei și patru etaje a fost discutată local și în urmă cu peste un deceniu. O estimare prezentată atunci indica peste 500 de clădiri care ar putea avea nevoie de astfel de instalații, însă fără o evaluare tehnică și administrativă completă pentru fiecare adresă.
