Last Updated on februarie 20, 2024 
Mari probleme cu sumele pentru expropieri. Zeci de familii rămân fără case și terenuri agricole pentru a face loc autostrăzii Pitești-Sibiu. Sumele oferite de stat drept despăgubire sunt derizorii, se plâng proprietarii.
Au fost calculate în funcție de valorile minime, folosite de notari. Cei expropriați trebuie să dovedească acum în instanță că bunurile lor fac mai mult pe piața imobiliară reală.
În cele 8 sate ale comunei Perișani din județul Vâlcea autostrada va înghiți peste 20 de gospodării, terenuri și ferme, anunță Stirile Pro Tv.
Floarea Voinea, proprietar: „Pe casă ne dă 42.500 de lei noi”.
Soții Voinea susțin că proprietăți asemănătoare se vând în zonă cu sume mult mai mari.
Ioan Mohanu pierde o casă cu grajd, grădină și alte acareturi și trebuie să o ia de la capăt cu doar 24.000 de euro.
Ioan Mohanu, proprietar: „La vârstă asta de 80 de ani de ce mă pot eu apuca? Gândiți-vă ca oameni, ce mai pot eu?”.
În zonă, despăgubirile pentru teren nu depășesc un leu pe metrul pătrat. Sumele au fost stabilite pe baza grilelor folosite de notarii publici.
Doar că acestea au valori minime orientative și au fost gândite în alt scop – pentru a stabili taxele de intabulare și onorariul în cazul unor tranzacții. Nu reflectă valorile reale de pe piața imobiliară, spun proprietarii.
Adrian Vascu, Asociația Națională a Evaluatorilor Autorizați din România: „Cei care nu sunt mulțumiți fac apel la instanțe, unde evaluatorilor, experților, li se cere să estimeze valoarea de piață a respectivelor proprietăți și atunci se va vedea dacă a fost o diferență sau nu”.
Soții Tinca, din comuna Sălătrucu, județul Argeș, ar urma să primească 4.400 de euro pentru un teren de două hectare pe care fac acum agricultură bio.
Daniela Tinca, proprietar: „Un leu și 15 bani pe metrul pătrat. Prețul zonei. O mlaștină, mai sus, s-a vândut cu trei euro metrul pătrat, o mlaștină!”.
Consăteanul lor, Constantin Găvan, are 72 de ani și va fi evacuat împreună cu cinci membrii ai familiei.
Constantin Glăvan, proprietar: „A pus țărușul să vie pe jumatea casei. Ce bani să-mi dea? Că eu pot să mai fac? Eu am muncit de m-au mâncat păduchii. Am stat pe la oi slugă, ca să-mi fac și eu gospodărie. Au zis că așa e proiectul, că nu știu ce, că e luat din satelit. Ăla a fost chior cu satelitul lui, când a trecut?”.
Autostrăzile A3 Ploiești – Brașov, A13 Brașov – Bacău și A8 montană, printre cele 11 proiecte ce ar putea fi preluate de Compania Națională de Investiții Rutiere
Reprezentanții Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere explică de ce s-a ajuns în această situație.
Alin Șerbănescu, purtător de cuvânt al CNAIR: „Ani de zile, în România, dacă ai cumpărat cu 100 de euro metrul, l-ai declarat cu 10 euro metrul. Ăla este prețul pieței notariale”.
Autostrăzile A3 Ploiești – Brașov, A13 Brașov – Bacău și A8 montană, printre cele 11 proiecte ce ar putea fi preluate de Compania Națională de Investiții Rutiere
Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) analizează 11 proiecte pentru a fi preluate de la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), potrivit directorului general interimar al CNIR, Cătălin Urtoi. Printre acestea se numără A3 Ploiești – Brașov, A13 Brașov – Bacău, dar și secțiunea montană din Autostrada Unirii A8, cea mai scumpă din România, scrie Biz Brasov.
Cătălin Urtoi, directorul general interimar al CNIR a prezentat lista proiectelor analizate:
1. Autostrada A13 Bacău – Brașov
2. Autostrada Unirii A8, secțiunea montană, Miercurea Nirajului – Leghin
3. Autostrada Unirii A8, tronsonul Motca – Letcani – Ungheni
4. Autostrada A3 Ploiești – Brașov
5. Drum Expres Focșani – Brăila
6. Drum Expres Craiova – Tg.Jiu
7. Drum de mare viteză București – Giurgiu
8. Autostrada Nordului A14 Satu Mare – Baia Mare – Dej – Bistrița – Suceava
9. Drum Expres Arad – Oradea
10. Drum Expres Cluj – Dej
11. Drum Expres, Suceava-Botoșani
„În 2023 am avut mai multe încercări de a avea un Buget de Venituri și Cheltuieli la compania CNIR. De fiecare dată proiectul de buget prezentat de către DG Interimar a trecut de CA CNIR, AGA CNIR, Ministerul Transporturilor și Ministerul Muncii. Din păcate, toate variantele prezentate au fost respinse de ultimul minister avizator, respectiv Ministerul de Finanțe.
Motivul acestor respingeri a fost lipsa unei liste cu proiectele ce urmează a fi preluate de la CNAIR de către CNIR. În acest context, procedura de realizare a BVC-ului CNIR pe 2024 care este în desfășurare, va trebui să țină cont de această listă de proiecte”, a explicat Urtoi.
