Last Updated on septembrie 28, 2023 În primăvara anului 1919 regele Ferdinand și regina Maria au făcut o vizită în Transilvania și s-au oprit în mai multe localități, printre care și Brașov și Făgăraș. Turneul Regal se desfășura și în contextul eliberării părților vestice ale Transilvaniei de sub teroarea trupelor bolșevice ale lui Béla Kun. Astfel, prezența perechii regale în teritoriile unite cu țara oferea un semnal de hotărâtă suveranitate, în sensul că România nu era dispusă să renunțe la nicio palmă de pământ din teritoriul Transilvaniei.
Trenul regal a plecat din București, în data de 22 mai 1919. Până la 1 iunie 1919, traseul celei dintâi vizite transilvănene a Regelui Ferdinand și a Reginei Maria a inclus localitățile: Oradea, Carei, Baia Mare, Jibou, Dej, Bistrița, Gherla, Cluj, Turda, Câmpeni, Abrud, Țebea, Alba-Iulia, Blaj, Copșa, Sibiu, Săliște, Făgăraș și Brașov.
Peste tot, poporul, oficialitățile și armata i-au întâmpinat pe cei doi suverani cu entuziasm, într-o atmosferă de caldă însuflețire. Despre oprirea la Brașov a relatat și presa vremii.
„În gara Brașov încă de cu vreme, peronul gării este o mare de capete. Flori și panglici tricolore, brad și steaguri naționale, dau gării aspectul zilelor de mare sărbătoare. Frumos pavoazată, cu covoare și colorile naționale, gara este adevărat românească în sala de recepție, aranjată ocazional, decorații frumoase și portretele Suveranilor.
Pe peron, toată societatea distinsă a Brașovului, autoritățile civile și militare, școlile cu întreg corpul profesoral, Reuniunile de femei, române și săsești, consiliul comunal, corporațiunile etc. Pretutindeni flori, locuire și însuflețire nerăbdătoare.
Suveranii sânt așteptați cu mult dor și dragoste nețărmurită cari s’au manifestat la sosirea trenului regal, în ovațiuni ce nu mai încetau.
Sosirea Suveranilor
La ora 7 şi 35 m, intră în gara Braşov trenul regal – Uralele mulţimei nu mai contenesc!. M. S. Regina Maria, la fereastra vagonului regal, salută mulțumind pentru manifestația ce se fac Suveranilor.
(Foto Turnul Sfatului)
Suverana este mai frumoasă ca întotdeauna, vădit mulțumită de aclamațiunile sincere ale publicului și face o impresie adâncă asupra Brașovenilor. Mulți au lacrimi de bucurie în ochi.
În sunetele imnului regal, M. S. Regele coboară și primește raportul făcut de dl general Eremie, comandantul garnizoanei. Apoi, M. S. Regele trece în revistă trupele și primește prezentările. Părintele protopop Dr. Vasile Saftu, salută în următoarea frumoasă cuvântare pe Suveranii României Mari.”, scria Gazeta Transilvaniei în mai 1919. (Gazeta Transilvaniei, mai 1919 (Anul 82, nr. 85-107)1919-05-24)
Cu ocazia vizitei, comunitatea săsească din Brașov și-a prezentat devotamentul și credința pentru familia regală
„Cuvântarea vice-primarului. Dl. Fabricius, vice-primarul Brașovului. Înaintată în fata M. Sale Regelui „In lipsa primarului Schnel sunt încredinţat să salut pe Maiestăţile Voastre în mijlocul cetăţenilor oraşului Braşov.
Vă asigur de dragostea ai devotamentul întregei populaţii. Noi, Saşii, care am jurat credinţă, vă asigurăm din nou de devotamentul şi supunerea noastră pentru totdeauna. Termină strigând : hoch! hoch! hoch !
După vechiul obiceiu, primarul oferă M. S. Regelui tradiţionala pâine şi sare. Mulţimea aclamă pe Suverani. M. S. Regele mulţumeşte vice-primarului, spunând că se simte măgulit de manifestarea de credinţă făcută de poporul săsesc, asigurându-1 de-o dreaptă cârmuire.
Frăţia cu poporul român va da desigur roade fericite. La M Sa Regina Maria. In timpul când M. S. Regele trecea în revistă trupa, doamnele şi drele au fost prezentate, în vagon, M. S. Reginei. întâi, drele Stinghe oferă din partea ofiţerilor garnizoanei Braşov
Apoi, d-na MariaB. Badulescu din partea „Uniunei generale a femeilor române” oferă un frumos buchet de bulburi galbeni, şi margarete cu o bogată panglică tricoloră având inscripţia: „Reginei Maria, împărăteasa sufletelor noastre.”
D-na MariaPopescu, profesoară, din partea Crucei roşii Braşov, oferă un buchet de mărgăritar, stânjenei şi flori roşii, panglică albă cu o cruce roşie: „Reginei Maria, duioasa mamă a răniţilor”.
D-na Constanţa C. Popovici din partea Reuniunei femeilor române din Braşov, un buchet de garoafe şi viorele de parama, cu panglică de mătase.
D-na Elena profesor Pricu, din partea Reuniunei de femei din Şchei, pentru ridicarea unui monument eroilor, un buchet de caprine şi mărgăritar, cu panglici albe: „Scumpei noastre Suverane.”
D na Erfurt, din partea Reuniunei săseşti de femei din Braşov, un frumos buchet. D-na MariaB. Baiulescu prezintă pe d-nele din societatea Braşovului. M. S. Reginase întreţine cu fiecare, mulţumind de primirea făcută.
Pe peron M. S. Regele se întreţine cu reprezentanţii autorităţilor. Plăcut impresionat este de ţinuta junilor cari făceau gardă în aproprierea Suveranului. M. S. se adresează chiar acestora; junii Neculae Negis, Ioan Furnică, Neculae Baboe şi Ioan Barbu sunt radiau de fericire. In costumele lor pitoreşti fac o plăcută impresie şi asupra M. S. Regina care se interesează de organizaţia lor.
* Trenul este însă gata de plecare. M. S. Regele înconjurat de suită, se urcă în vagon şi apare lângă M. S. Reginala fereastră , mulţimea izbucneşte din nou în aclamaţiuni. Suveranii îşi iau rămas bun şi în sunetele imnului regal, al uralelor nesfârşite, trenul porneşte maiestes, în mers lin, ducând mai departe, către inima Ardealului, pe aceia care sânt bucuria cea mai sfântă a întregului popor românesc.
Pe tot parcursul până la Cluj gările au fost pavoazate cu verdeaţă, trîcoloruri şi flori. Săteni! în haine de sărbătoare au eşit Intru întâmpinarea Suveranilor, cu entuteasm de nedescris. Călătoria Suveranilor in Ardeal se face în mijlocul aclamaţiunilor poporului.”
La întoarecerea spre București, peste 10.000 de oameni s-au adunat în gara din Brașov pentru a-i întâmpina pe Rege și Regină.
„Braşovul a avut ieri o zi mare, împreună cu populaţia satelor din cele patru judeţe: Braşov, Trei Scaune, Odorhei, şi Ciuc — reprezentate prin prefecţii dr. Baiulescu, V. Neamţu şi dr. Nic. Vecerdea — cetăţenii braşoveni au sărbătorit pe MM. LI.Regele şi Regina, aclamându-i cu entuziasm la gară iar înainte, participând la meetingul de protestare împotriva împărţirei Banatului.
Din toate satele au venit peste 10.000 de oameni, cari împreună cu toţi românii braşoveni şi-au arătat recunoştinţa lor faţă de Marele eliberator şi iubirea faţă de scumpa Regină a României mari. Şi tot aceştia au ridicat glasul împotriva atentatului îndreptat contra Bănatului.
Din pridvorul Sfatului — care atâta timp a fost închis pentru Români — de acolo s’a vorbit asistenţei şi glasul oratorilor răsuna puternic, după cum puternică era simţirea de mândrie şi mânie a mulţimei împotriva celor cari vor să ne răpească pământuri şi azi, după atâtea jertfe făcute de naţia românească.
Din pridvorul Sfatului a răsunat hotărârile luate de această măreaţă adunare şi cu însufleţire mare poporul le a salutat. „întreg Banatul— după cum întreagă ne-a fost jertfa pentru triumful dreptăţei,, aceasta a fost lozinca din toate inimile.
Şi aclamaţiunile naţiei liberate— a acelora cari în sfârşit au rupt lanţurile robiei au fost tumultuoase, atunci când oratorii au arătat că mai se găsesc şi azi vecini cari cred că ne pot rupe fâşii din trupul României Mari.
Una şi nedeslipită e naţia românească — şi una şi nedeslipităsă fie şi România mare! Cetăţenii Braşovului şi a Ţarei Bârsei au arătat ori că aşa trebue să fie şi aşa va fi. Şi ca un torent s’a pornit mulţimea pe străzile Braşovului, cântându-şi imnul care aminteşte pe veci tuturor că românul trebuie „să cucerească ce are de cucerit.“
Dar ziua de ieri nu se putea încheia astfel. Suveranii României Mari treceau spre casă. Ca prin farmec toată puternica simţire de revoltă s’a topit în nemărginita dragoste de care sânt înconjuraţi MM. I Lor, Regele şi Regina şi întreaga Dinastie.
Prezentând Regelui hotărîrea luată la Sfat, s’a închinat Suveranilor, în numele poporului, exprimând toată iubirea şi recunoştinţa de care se bucură în sânul întregei naţii româneşti. Astfel ziua de eri s’a încheiat la lumina aureolei pe care Suveranii noştri au aşezat-o de a pururi în jurul Tronului, răspândindu-se strălucirea ei peste întreg poporul românesc.” Gazeta Transilvaniei, iunie 1919 (Anul 82, nr. 108-130)1919-06-03
