Last Updated on ianuarie 31, 2023 Locuitorii din Șchei au reușit ceea ce puțini mai credeau. Au stopat demolarea dealurilor, unde erau programate construcția a mii de apartamente. De acum încolo vor fi construite „blocuri” doar cu 6 apartamente. Noul regulament nu se aplică blocurilor deja aprobate.
Astăzi a avut loc o ședință de Consiliu Local în care și-au făcut apariția zeci de locuitori din Șchei care au cerut consilierilor locali PNL și PSD să oprească distrugerea dealurilor. Cei de la PNL au rămas de partea dezvoltatorilor imobiliari. Surpriza a venit din partea consilierilor PSD care au votat alături de USR, spre stupefacția celor de la PNL. Un merit important îl are și polițistul Marian Godină care a făcut „reclamă” ședinței de Consiliu Local.
Allen Coliban: „Victorie! Avem Regulament pentru construcțiile în pantă!
Este o primă victorie. Avem acum la dispoziție un instrument important care să ne ajute să ne apărăm mai bine dealurile orașului.
Mai avem pași de făcut, dar, pentru moment, este o victorie importantă a brașovenilor și a Brașovului.
Mulțumesc tuturor brașovenilor care au susținut proiectul, inclusiv în ședința de azi a Consiliului Local”.
Flavia Boghiu: „“Regulamentul construcțiilor în pantă” inițiat de primarul Allen Coliban a fost votat într-un final de Consiliul Local! Este un succes al cetățenilor!
16 voturi pentru (USR și PSD), 10 voturi de abținere (se contorizează împotrivă) (PNL) și o abținere de la vot (PNL). Asta doar după ce două ședințe la rând majoritatea a votat împotrivă. A fost nevoie de implicarea cetățenilor!
Al celor care au fost prezenți acolo fizic, în online sau care au strâns semnături pentru petiție sau au vorbit despre acest proiect! Lor le mulțumesc pentru susținere.
Reamintesc că acest set de reglementări a fost lucrat cu specialiști din Ordinul Arhitecților din România, cu Arhitecți Șef din alte județe, cu specialiști din urbanism, toți au considerat și oportun și legal acest demers.
Le mulțumesc deputaților Oana Cambera și Victor Ilie pentru susținerea din punct de vedere al oportunității și din punct de vedere legal acest proiect!
Însă cel mai mare merit pentru această reușită pentru comunitate o are chiar comunitatea, chiar cetățeanii care nu s-au lăsat afectați de amenințări și intimidări, voalate sau chiar publice.
Vă mulțumesc!
Împreună chiar suntem mai bine!”
Care sunt principalele prevederi și efecte ale noului act normativ
La toate solicitările de certificat de urbanism pentru terenurile din această categorie se vor include, obligatoriu, și următoarele studii: studiul privind raportarea la factorii de risc natural; studiul privind organizarea circulației și impactul traficului asupra zonei studiate; studiul privind soluțiile de echipare edilitară și racord la rețelele edilitare centralizate ale localității (după caz); studiul de însorire; studiul privind configurația terenului, granulația țesutului urban și conformarea clădirilor; studiul privind impactul vizual al propunerilor urbanistice. În acest fel, înainte de a emite un document de urbanism, municipalitatea va avea o imagine completă a impactului construcțiilor asupra orașului și comunității.
În plus, proiectul de regulament introduce o serie de indicatori de control, cum ar fi: limitarea unei ponderi maxime a terenului afectat de construcții și amenajări și a unei ponderi minime de teren păstrat în stare naturală; regula de calcul a înălțimii maxime a unei construcții; numărul de niveluri supraterane; reguli privind distanța între clădiri/ corpuri supraterane; gabaritul și conformarea volumetrică; spațiile plantate și împrejmuirile.
Conform propunerii de regulament, minim 25% din suprafața de teren va rămâne în stare naturală, fără a fi afectată de construcții (clădiri, construcții supraterane și subterane), căi de comunicație/alei interioare, împrejmuiri și amenajări (terasări, taluzări, terasamente aferente infrastructurii rutiere).
De asemenea, ponderea suprafeței de spații verzi va fi de minimum 50%. În calculul acestei ponderi se consideră cumulativ următoarele: ponderea suprafeței de teren păstrate în stare naturală, minimum 25%, și ponderea spațiilor verzi amenajate (taluzări/ terasări amenajate ca suprafețe verzi), care va fi și ea de minimum 25% din suprafața parcelei.
Și în ce privește înălțimea clădirilor, documentul clarifică modul de calcul al nivelurilor, astfel încât să nu mai existe situații în care dintr-o latură numărul de niveluri este de P+2, iar din partea opusă să fie P+5, diferența fiind până acum încadrată ca „nivel subteran“. Conform noului regulament, se consideră nivel suprateran orice nivel care are cel puțin o fațadă vizibilă pe cel puțin jumătate din suprafața acesteia. În același timp, se interzice reducerea vizibilității fațadei unui nivel prin amenajări ulterioare care nu urmăresc configurația terenului natural, cu scopul încadrării acestuia ca nivel subteran. O altă prevedere importantă este cea care vizează locuințele colective. Pentru a se evita situațiile în care pe aceste terenuri se construiesc ansambluri de blocuri cu multe niveluri, numărul maxim de apartamente dintr-o clădire este limitat la maxim șase.
