Flavia Boghiu: „Cum e să fii viceprimarul Brașovului. Primele două săptămâni”

Flavia Boghiu a povestit ieri pe Facebook ce înseamnă să fii viceprimarul Brașovului, după două săptămâni intense. Ea se ocupă de serviciile sociale, arhitectura și urbanism, cadastru, educație, cultură, buget și Direcția Fiscală, juridic, achiziții, autoritatea tutelară, retrocedările, fonduri europene, RATBV, RIAL si gestionarea situației COVID.

Flavia Boghiu: „Cum e să fii viceprimarul Brașovului. Primele două săptămâni
Am trăit cu toții experiența unui job nou. Perioada de acomodare, când îți preiei sarcinile, în care înveți cine, ce face, când îți cunoști colegii, clienții sau colaboratorii, când descoperi unde e cuptorul cu microunde în firmă sau afli de ieșirea lunară la bere cu colegii. Mna, e cam așa. x 100.
Viceprimarii se ocupă de domeniile pe care le deleagă primarul și raspund civil, administrativ sau penal, după caz, pentru faptele săvârșite în exercitarea atribuțiilor delegate.

Flavia Boghiu: „Cum e să fii viceprimarul Brașovului. Primele două săptămâni” 1

Mi-au fost delegate atribuțiile privind serviciile sociale, arhitectura și urbanism, cadastru, educație, cultură, buget și Direcția Fiscală, juridic, achiziții, autoritatea tutelară, retrocedările, fonduri europene, RATBV, RIAL si gestionarea situației COVID.
Pe domeniile de care te ocupi, iei decizii și semnezi documente din prima zi în care ești în funcție.

Ai în subordine sute de oameni pe care nu îi cunoști, despre care nu știi cum lucrează, cum obișnuiau să facă lucrurile înainte sau cât de loiali au rămas vechii conduceri. Dar nu ai dreptul să pornești cu idei preconcepute. Iți dai seama că și ei sunt, probabil, temători privind schimbarea conducerii și că printre ei sunt, cu siguranță, oameni competenți, dedicați și care îți împărtășesc valorile. Îi descoperi zi de zi.

Schimbarea administrației după 16 ani, “minunea de la Brașov”, a generat o emulație în societate, o mișcare generată de optimismul celor care știu că vocea lor va fi auzită și doleanțele le vor fi ascultate. Și care vor cu toții să ajungă la tine să îți spună ce îi doare, ce probleme au avut și le-au rămas nerezolvate, ce idei și propuneri au și cum vor să ajute. Îi găsești în zecile de mailuri, telefoane, mesaje pe Whatsapp, solicitări de audiențe sau mesaje pe Facebook primite zilnic. Și vrei să îi asculți pe toți, că ei te-au trimis acolo, pentru ei ești acolo. Încerci să le organizezi, să le dai spre rezolvare către aparatul care trebuie să le soluționeze și, totuși, să știe că iți pasă. Doar că, fir-ar!, ziua are doar 24 de ore.

Lucrezi pe mai multe orizonturi temporale. Gestionezi situații urgente sau pe care așa le-ai găsit și care n-au ținut de decizia ta (vezi parcările), proiecte pe care le vrei implementate repede (să deschizi mai multe puncte de recoltare și testare COVID ca să nu mai stea lumea cu orele în frig, la coadă) și proiecte cu bătaie lungă, care se vor vedea în 2, 3 sau 10 ani. Poate nici nu vei mai fi tu acolo, dar vei ști că ai pus prima cărămidă. Proiecte care nu se văd acum, când lumea se (și te) întreabă “ce-ai făcut de când ești în funcție, de ce nu s-a schimbat nimic?”.

Îți dorești să comunici tot ceea ce faci, comunitatea să știe ce s-a schimbat sau ce se va schimba, dar nu apuci să faci asta întotdeauna. Sau nu știi dacă informația a ajuns la suficient de multă lume. Câteodată mi-as dori sa am o echipa de filmare lângă mine, care să transmită tot ceea ce fac, ori care au fost discuțiile, analizele care au dus la anumite decizii. Ori să umblu cu un GoPro și să transmit live pe tot parcursul zilei. Cum ar fi? Aia da transparență.
Mă trezesc zilnic la ora 06, 06.30 și închei ultimele intalniri, ședințe, zoom-uri la ora 21, 22. Primarul la fel. Strecor cu greu, când reușesc, timp de mâncat ori de câte o pauză de 5 minute. Știu, nu-i sănătos, dar nu va fi așa mereu. E doar perioada de început și orice început e greu. Și nu mă plâng, eu mi-am dorit asta, știu cât pot să duc și ce satisfacție îmi dă să văd că am reușit să fac ceva care va face viața brașovenilor mai bună.

Sunt mândră că în doar două săptămâni am reușit să înființăm un Centru de recoltare COVID, un call center pentru anchetele epidemiologice ale DSP, cu 40 de angajați, un punct de testare rapidă pentru angajații Primăriei și instituțiile subordonate și să nu riscăm blocarea activității din cauza numărului crescând de infectări în rândul funcționarilor, de soluția de a lăsa piețele să funcționeze, de propunerea de înfiintare a unei Direcții de Sănătate și Asistenta medicală (mai ales că am promis-o în campanie), de discuțiile cu învățământul privat, cu oamenii de cultură și dezbaterea pe servicii sociale. Plus alte câteva despre care vă voi vorbi săptămâna aceasta.

Da, zilele sunt lungi, presiunea este mare, unii sunt nemulțumiți, cred că n-ai făcut suficient sau că s-ar fi putut mai bine. E normal să fie așa, it’s part of the job. Nu te-ai dus acolo pentru glorie. Dar în creierii nopții, când mă pun la somn și mă întreb dacă am făcut tot ce a stat în cunoștința si priceperea mea pentru acest oraș și oamenii lui, totul are sens. Și o #săfimbine. 🙂”