Last Updated on iulie 4, 2019 Brașovul are o mare problemă, îmbătrânirea populației. Se poate face ceva pentru întinerire, se pot „importa” tineri pe model Cluj? De ce ar veni tinerii să muncească în Brașov?
Municipiul Brăila are cea mai îmbătrânită populaţie, cu o vârstă medie de 44,1 ani. Pe locul doi în topul oraşelor îmbătrânite municipiul Braşov (43,6 de ani), urmat îndeaproape de Ploieşti şi Constanţa (43,3 ani). Aceste oraşe înregistrează cele mai mari valori în ceea ce priveşte numărul de persoane de peste 65 ani (Brăila, Constanţa, Ploieşti – 18%, Braşov – 17% din totalul populaţiei). Observăm că oraşele cu un număr mare de persoane care îndeplinesc vârsta de pensionare se află în oraşe turistice, fie că vorbim de zona montană – Braşov sau de la malul mării – Constanţa, potrivit Descopera.ro.
Mihai Codruț Nanu: „Brașovul este al doilea cel mai îmbătrânit oraș din România după Brăila.
E de discutat aici. Se mută mulți tineri în cartierele-dormitor ale Brașovului care abia după câțiva ani buni își fac buletin la adresa la care stau de facto, de obicei când trebuie să-și dea copilul la creșă sau grădiniță. Chiar și așa, avem de-a face deja cu două orașe care se întrepătrund.
Pe de-o parte, cartierele vechi muncitorești, pline de foști muncitori la platformele industriale vechi ale orașului, oameni care au ajuns deja la pensie. Vorbim de Astra, Tractorul partea veche, chiar și Griviței (deși acolo e un mix mai complicat), plus cartierele Blumăna și Lungă care odinioară aveau mulți etnici sași și maghiari, acum sunt fie pensionari, fie multe case vechi goale.
Îi vezi în liniile de autobuz care leagă aceste cartiere de centru, prin piețele acestor cartiere, la ghișee. Depășesc lejer 60-65% dacă stai să-i numeri în locurile aglomerate din cartierele mai-sus amintite.
Și avem de partea cealaltă cartierul nou din Tractorul care crește ca Făt Frumos, Avantgarden Bartolomeu. Cartierele noi din zona metropolitană nu le punem încă la socoteală. În aceste cartiere media de vârstă este sub 35 ani, unul din două apartamente este ocupat de o familie cu cel puțin un copil. Ele vor crește în continuare, invers proporțional cu populația de vârstă înaintată din cartierele vechi unde ciclul natural își spune cuvântul.
În următorul deceniu vom avea în Brașov încă câteva zeci de mii (zic eu douăzeci de mii) de familii tinere în plus în cartierele noi și alte zeci de mii de oameni în vârstă vor fi dispărut din motive naturale.
Mai avem cartierele mixte, dar cu tendință de întinerire, cartiere verzi,, mai liniștite sau cu posibilități de recreere, cu blocuri relativ mai noi ridicate în anii ‘80 ca Răcădău, Noua sau Scriitorilor. În aceste cartiere schimbul de generații se face rapid. Mulți dintre cei care se mută la Brașov caută apartamente acolo, prețul acestora crește.
În afară de asta, avem și urban-sprawlul care mută tinerii crescuți în cartierele comuniste din oraș în blocurile noi din Sânpetru sau în duplexurile din Bunloc.
Cum putem întineri Brașovul? Să ne uităm ce atuuri avem: cadru natural deosebit, oraș turistic, investitori importanți. Brașovul, spre deosebire de Brăila are deficit de forță de muncă.
Avem de asemenea o universitate importantă, dar cu reputație în lumini și umbre. Unele facultăți sunt de renume chiar și la nivel european (ingineriile în general), altele trag în jos “Transilvania” în clasamentul national și internațional. Ar trebui să se pună accent pe performanță și să rămână doar cele care au rezultate și dau licențiați competitivi pe piața muncii.
Ce pași s-au făcut și ce se poate face mai departe? Avem programul “Trusoul pentru nou-născut” implementat de primăria Brașov, încep lucrările la creșele din Astra de pe Apollo, creșa și grădiniță în Tractorul nou și se intră în linie dreaptă și pentru investiții asemănătoare în Avantgarden Bartolomeu.
Pentru că tinerii din alte localități nu se mută doar pentru salariu sau obiective turistice la Brașov, ci și pentru calitatea vieții.
O inițiativă legislativă de stimulare a natalității o are deputatul PNL Ovidiu Alexandru Raetchi, numită Pachetul Legislativ pentru Natalitate. Acolo sunt mai multe propuneri, dar cele mai multe se pot aplica doar de către guvernul central. De interes localeste proiectul de lege care încurajează companiile private cu minim 30 de angajaţi să construiască creşe sau grădiniţe pentru copiii angajaţilor acestora, scutindu-se din plata impozitului pe profit, anual, sumele de bani utilizate pentru construirea şi/sau întreţinerea acestor spaţii.
Avem câteva multinaționale cu mii de angajați care pot construi și ele creșe și grădinițe, pe lângă cele aflate deja în planurile administrației municipiului.
Revenind la Universitatea Transilvania, ea ar trebui să atragă tinerii care pot fi rapid integrați în piața muncii locală, cu ceva stimuli pentru proaspeții absolvenți care se angajează aici.
Știți voi, combinația toxică dintre chiria mare, traiul nu tocmai ieftin și salariile mici de început nu favorizează tinerii să rămână aici. La Cluj universitatea a pus accent pe IT și tehnologiile de vârf unde chiar și proaspeții angajați câștigă destul încât sa rămână cu bani de-o bere după ce plătesc chiria sau lucrează deja din primii ani de facultate pe bani buni. Așa s-a întinerit orașul și piața imobiliară a explodat mai tare ca peste tot”.
