Last Updated on ianuarie 2, 2020 Greu de explicat brașovenilor că au aerul la fel de poluat ca la București. Amăgiți de pădurile care încă mai înconjoară orașul, brașovenii nu observă că au cel mai mic raport de „verde” pe metrul pătrat în cartiere. Asta se traduce prin boli grave, inclusiv cancer.
Fără tramvai, cu o linie minusculă de troleibuze dar cu multe autobuze Diesel poluante, Brașovul se sufocă încet încet. Omul de Radio, Marius Vintilă încearcă să explice Brașovul de astăzi.
Pe Facebook, Marius Vintila a scris: „Mi-a scris o doamnă într-un comment să mai zic și de bine de Brașov, nu doar de rău, că e frumos orașul. Am senzația, după stil, că de bine zice dumneaei destul.
Totuși simt nevoia să explic atitudinea mea, fiindcă este adevărat, textele mele despre Brașov sunt de cele mai multe ori critice, iar patrioții locali sar de c.r în sus, ca orice patrioți locali respectabili.
M-am născut la Brașov și am trăit aici (sau acolo, depinde cînd voi posta textul ăsta) pînă în 1990, cînd am plecat la facultate. Facultatea s-a întins nepermis de mult, m-am luat cu munka, așa că și acum fac naveta între B și BV, fiindcă la B nu se poate locui, iar la BV nu se poate lucra. Mă rog, asta e situația dacă te ocupi cu ce mă ocup eu, nu mă plîng.
Nu sînt o persoană care să înțeleagă iubirea de scară, de bloc, de oraș, de țară sau de continent, adică nu am patriotisme locale. Dimpotrivă, mi se pare o pierdere de energie să te atașezi de așa ceva, să te mîndrești cu faptul în sine că ești român, neamț, brașovean sau parizian.
În cele mai multe cazuri, în afară de niște obiceie neaoșe, asta nu are nimic de a face cu personalitatea cuiva, cu gradul său de “umanitate”. Grecii gesticulează într-un fel, italienii în altul, e tot o diferență de limbaj, pînă la urmă limbajul social îl învățăm în comunitate, dar atît. Nu cred că brașovenii sunt mai buni decît bucureștenii sau invers.
Bucureștenii par mai grăbiți, iar brașovenii mai închiși în multe privințe, bucureștenii sunt mai zgomotoși, brașovenii mai tăcuți (în afară de o nesimțită care mi-a spart urechile sîmbătă la Tipografia, care urla și rîdea de parcă era singură în local). Dar altfel, în 30 de ani am cunoscut o mulțime de oameni faini pe ambele părți ale Carpaților.
Multe chestii mi se par în București mult mai mișto decît în Brașov, de exemplu serviciile. Altele sunt mult mai mișto la Brașov, cum ar fi …
Ei, aici am o problemă, fiindcă nu reușesc să găsesc nimic în afară de poziționarea orașului față de natură, de faptul că are clădiri vechi și faine (într-o zonă destul de restrînsă) și cam atît. Iar aceste atribute nu sînt date de oamenii vii ai Brașovului, fie ei locuitori “civili” sau din administrație, ci sînt moștenite de la ăi’ morți. Cum ai putea să fii mîndru pentru centrul vechi construit acum sute de ani, sau pentru Tîmpa? E ca și cînd te crezi mai bun decît un francez fiindcă tu o ai pe Halep pe 2 în WTA iar ei nu au nici o jucătoare în top 10. Ăsta nu e un merit al tău, cum să te dai mare cu așa ceva?
Revenind la Brașov, nici măcar aerul nu este mai curat decît la București, iar aici vorbesc pe fapte, nu pe păreri. După cum am tot zis pe Facebook (și la radio cînd eram la Seven) de vreo trei ani, România va fi în curînd în situația de a plăti amenzi de 200.000 de euro pe zi (!) către UE, fiindcă nu a îmbunătățit starea aerului în trei orașe: cele două de care vorbesc, și Iași.
Rămînînd la exemplul cu aerul, aș fi foarte mîndru de concetățenii mei brașoveni dacă ei ar înțelege că traficul rutier generează o poluare teribilă (am văzut anul ăsta cum zăpada se înnegrește în aceeași zi cînd ninge, ceea ce spune multe despre cît de curat e aerul), că se grupează în jurul unor organizații care cer primăriei să înceapă să descurajeze folosirea mașinilor personale prin orice mijloace, fiindcă ele realmente fac rău atît indivizilor cît și comunității, orașului în general. Sau aș fi mîndru de primar și consiglierii locali dacă ei ar începe din proprie inițiativă asemenea acțiuni.
Dar nu este cazul. Am cunoștințe bune, amici, dacă vreți, oameni inteligenți și cu destulă cultură în cap, care au cîte două mașini, unele uriașe, pe care le calcă de dreacii le găsește (ăsta e bucureștenism) în orașul în care – cu bicicleta – ajungi de la un capăt la altul în 20 de minute. Cît privește primăria, haida-de… S-a pus, sub administrația lu’ Georgică penalu’, sens unic pe multe străzi, ca să se facă locuri de parcare, în spic. Iar acum sînt în Brașov zone unde, ca să ajungi la un kilometru de locul în care te afli, trebuie să faci un ocol de încă doi kilometri. Ceea ce înseamnă de trei ori consumul de combustibil necesar dacă strada aia ar fi avut dublu sens. Și cetățenii s-a bucurat, că s-a făcut locuri de parcare.
Între timp, orașul nu s-a mutat din depresiunea unde l-au construit boii ăia de sași (pardon, daci, căci, desigur…) așa că ce respirăm ne și omoară. Din nefericire, încet, măcar dacă ar cădea oamenii din picioare poate s-ar sesiza cineva.
Nu avem nevoie să folosim mașinile decît poate în două dintre situațiile în care le folosim în fiecare zi. Mașina dăunează grav sănătății și oferă prea puțin în schimb. Atunci cînd te duci la medic și ți se spune să te lași de grăsimi și de alcool, el încearcă să îți facă bine, spunîndu-ți să îți limitezi plăcerile. Toată lumea vrea să mănînce și să bea bine, să stea pe canapea și să se uite la meciuri mișto.
Așa sîntem noi, oamenii, cu prea puține excepții. Vrem confort și plăceri nelimitate fără să facem efort și fără să ne abținem de la nimic. Dacă te lași sau nu de alcool și grăsimi la sfatul medicului, e strict problema ta.
Dar atunci cînd tu folosești mașina excesiv sau nu oprești motorul cînd staționezi etc., chestia asta devine și problema comunității tale. Fiindcă oameni care nu au nici o vină că tu vrei să te dai cu mașină de 4 litri în loc să mergi pe jos un kilometru, respiră aerul pe care tu îl poluezi. De aceea liderii comunității, dacă nu se gîndesc doar cum să fie realeși de către niște cetățeni din ce în ce mai bolnavi, dar mulțumiți că au parcări, vor lua măsuri. De exemplu, de îmbunătățire a transportului local.
Ceea ce ne aduce la următoarea poveste: de curînd primăria brașoveană a cumpărat autobuze DIESEL (în anul 2018!!!). Cred că turcii ăia s-au turtit toți cu raki cînd au aflat că cineva din UE mai cumpără așa ceva acum, cînd toate Germaniile din lume vor să scape de Diesel-uri și le dau Bulgariilor.
Dar, ca să nu zică cineva că nu sînt “green”, a ales consiliul local din BV autobuze culoarea verde. Bine, în urma lor pute a comision de te trăznește, dar cine să se apuce să dovedească? Presa locală, deținută tot de ai lor?
Cealaltă variantă pe care Primăria o avea la dispoziție ar fi fost să ia autobuze electrice pe bani europeni nerambursabili, o variantă civilizată, europenească, dar așa nu ai cum să iei peșcheș de la turci. Sigur, nu e dovedit, repet, dar cam care e probabilitatea?
Deci, doamnă, cum să scriu de bine? “Veniți să vedeți orașul de la poalele Tîmpei – dar numai de pe Tîmpa unde aerul e cît de cît mai curat…”? sau “Poftiți să vedeți centrul vechi și Beserca Neagră dar nu stați prea mult fin’că Brașovul e orașul cu cel mai mic petec de verdeață în aria urbană (doar 5m, și ăia pătrați) din România”? În vreme ce norma europeană e de 26m pe cap de cetățean. Lasă că și pădurea de lîngă se taie la greu, inclusiv foarte aproape de oraș, de la Solomon în sus…
Și chiar dacă nu-s mare patriot local, ca ăi’ de vor sări de c.r cînd vor citi textul ăsta, aflați că mi se rupe inima cînd văd ce i se întîmplă Brașovului. Am crescut în Brașov, și o parte din suflet mi-e aici, părinții – la Șprenghi, și toate amintirile mele de cînd am deschis ochii pînă la 20 de ani tot la Brașov. Dar nu văd cum altfel problemele ar putea fi corectate decît în primul rînd vorbind despre ele. Dacă un prof v-ar fi dat 10 chiar cînd meritați 4, cum ați fi corectat lipsurile pe care le aveați?
Așa că în ciuda faptului că Brașovului îi datorez inclusiv o ieșire dintr-o semidepresie acum cîțiva ani, (sau tocmai pentru asta), voi scrie în continuare de rău de el cu toată dragostea pe care i-o pot purta unui oraș”.
