Last Updated on mai 6, 2015
Reprezentanții comunității de afaceri brșovene își doresc ca autoritățile locale să propună construirea unei zone economice libere, cu toate facilitățile fiscale aferente, lângă Aeroport. O astfel de investiție vine în sprijinul oamenilor de afaceri, ar atrage noi investiții și ar avea ca efect impulsionarea întregii zone.
Practic, zona liberă va deveni o zonă unde plătești o taxă de intrare, iar aici pot funcționa de la magazine de tipul „duty free”, până la depozite și unități de producție.
Beneficiile unei astfel de zone este, în cazul unui comerciant care aduce pe calea aerului un container cu marfă, plata unui TVA doar pe marfa care părăsește zona liberă, restul rămânând în depozite.
Dacă ar veni cu containerul pe calea clasică, ar trebui să plătească cuantumul de TVA pentru întreaga cantitate, ceea ce creează o presiune pe firma respectivă, care indisponibilizează sume mari de bani.
„O zonă liberă în interiorul ţării, chiar în centrul ţării, creează facilităţi logistice foarte bune pentru toată Europa, creându-se o conexiune extraordinară pentru toate firmele de producţie.
Trebuie să gândim aceste investiţii pe termen lung. Vom avea Aeroportul, care este o cale de intrare în ţară, vom avea terminalul intermodal CFR de la Feldioara şi o reţea de autostrăzi care radiază de la Braşov către Bucureşti, Sibiu, Târgu-Mureş şi Bacău.
Nu avem voie să ratăm o asemenea oportunitate, de a înfiinţa o zonă liberă la Braşov. Iar demersurile trebuie făcute încă de acum, nu după ce în jurul Aeroportului vor începe să apară tot felul de facilităţi, cu scop mai mult de speculă imobiliară”, a explicat Liviu Pandele, preşedintele fondator al Casei de Comerţ Balcanice, citat de bzb.ro
El spune că, din punct de vedere logistic și geostrategic, zona liberă conexă Aeroportului ar face ca Brașovul să aibă atractivitate strategică economică pentru investițiile tip greenfield, mai ales dacă aici se va realiza un terminal pentru cargo.
O astfel de investiție ar creea și locuri de muncă. De exemplu, firma care administrează zona liberă din Antalya încasează zilnic peste 15.000 de euro numai pentru taxa de acces, adică aproape jumătate de milion de euro lunar. Bineînţeles, din impozitarea acestor venituri statul ar avea numai de câştigat.
Apoi, dezvoltarea unor astfel de zone libere aduce şi crearea multor locuri de muncă. Făcând o comparaţie cu statul turc, din punct de vedere ocupaţional, volumul forţei de muncă din zonele libere ocupă locul al patrulea la nivel naţional.
„Estimăm că, dacă se va realiza o zonă liberă la Braşov, în termen de 5-10 ani se va ajunge la înfiinţarea a 3-5.000 de noi locuri de muncă, iar taxele şi impozitele pe salarii se duc tot în vistieria statului român”, mai spune reprezentantul Casei de Comerţ Balcanice. În România, există zone libere doar la Giurgiu și Brăila.
