Last Updated on decembrie 5, 2014
Stiai ca … Mihaly Cserei, (1668—1756), istoric şi om politic, a redactat la Braşov o lucrare de filozofie istorică intitulată Compendium theolo-gicum et politicum, precum şi opera sa de căpetenie Historia, în care relatează momente din istoria Transilvaniei dintre anii 1661 —1712?
S-a născut la Racu — Ciuc jud. Harghita, dintr-o familie de secui originari din Aita Mare.
La vîrsta de 22 de ani a participat la lupta de la Zărneşti (1690), în care forţele muntene unite cu ale pretendentului Thokoly au repurtat o victorie strălucită.
Mai tîrziu pribegeşte prin Ţara Românească, cunoscînd şi trăind evenimente pe care le menţionează în cronica sa.
Intorcîndu-se în Transilvania, devine secretarul unchiului său Apor Istvăn, dregătorul finanţelor şi vămilor ardelene. In timpul răscoalei curuţilor, se retrage cu familia în Braşov, unde rămîne mai mulţi ani.
După înăbuşirea acestei mişcări, ia parte activă la viaţa politică, fiind numit jude regal în scaunul secuiesc Ciuc (1707—1710), apoi funcţionar superior gubernial. Deoarece autorităţile hasburgice i-au pricinuit multe neplăceri, din 1721 s-a retras pe moşia sa din Aita Mare, dedicîndu-se familiei şi scrisului.
A purtat corespondenţă cu reprezentanţi de. frunte ai culturii maghiare ca Bod Peter şi Apor Peter.
Pe lîngă jurnale şi note mai scurte, Cs. a redactat la Braşov o lucrare de filozofie istorică intitulată Compendium theolo-gicum et politicum, precum şi opera sa de căpetenie Historia, în care relatează momente din istoria Transilvaniei dintre anii 1661 —1712. Deşi scrisă într-un spirit conservator, cronica este una din lucrările de seamă ale istoriografiei maghiare.
El a fost adeptul unei Transilvanii independente, declarîndu-se împotriva unirii acestei provincii cu Austria sau Ungaria. Cronica sa a fost editată de Kazinczi Găbor în serialul Oj Nemzeti Kdnyvtâr, Pesta, 1852.
