Last Updated on aprilie 17, 2014
Zilele de Paşti aduc tradiţii străvechi în comunităţile din Ţara Bârsei şi Ţara Făgăraşului.
În prima zi de Paşti, în comuna Apaţa se va desfăşura „Împuşcatul cocoşului” un obicei tradiţional, specific comunităţii locale. Evenimentul va începe la ora 14.00 şi este organizat de Primăria Apaţa, în colaborare cu Serviciul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale din cadrul Centrului Cultural Reduta. Obiceiul îşi are originea, se pare, într-o legendă a secolului al XIV-lea, conform căreia în timpul unei invazii tătăreşti, populaţia s-a retras în cetate, invadatorii au pustiit localitatea, însă la retragere au auzit un cântat de cocoş. Localnicii refugiaţi au fost astfel descoepriţi, cetatea a fost asediată, iar supravieţuitorii au hotărât drept pedeapsa, împuşcarea cocoşului care i-a trădat.
În zilele noastre, participanţii la acest obicei sunt copii, scopul sărbătorii fiind iniţierea tinerilor şi tragerea la ţintă, cu arbaleta, iar locul cocoşului viu este luat de unul desenat. Alaiul ce porneşte de la o gazdă colindă uliţele satului îndreptându-se spre un deal din afara localităţii unde are loc „judecata cocoşului”. Sărbătoarea se va încheia cu un bal la căminul cultural din localitate, începând cu ora 20.00.
În alt sat din judeţ, Vad, din comuna Şercaia, de Paşti are loc de asemenea un obicei străvechi. Astfel, luni, de la ora 13.00, sătenii iau parte la manifestarea folclorică cu caracter agrar, „Plugarul”.
Acesta reprezintă un obicei de primăvară, un scenariu ritual al morţii şi renaşterii anuale a divinităţii vegetale, în care rolul principal îl are flăcăul care a ieşit primul la arat în acel an. (sursa: BZB)
Serbarea începe cu ascunderea acestuia în incinta gospodăriei sale, urmată de căutarea lui. După ce este găsit, este „gătit” de către fete cu grâu verde, iar apoi este urcat pe o grapă de lemn şi purtat spre râu de către ceilalţi feciori. Aici este scufundat cu grapă cu tot de patru ori, în cele patru zări. Plugarul îi stropeşte apoi pe sătenii adunaţi pe malurile râului, dar mai ales pe tinerii care s-au căsătorit în acel an, cu scopul ca gospodăriile şi căsnicia lor să fie rodnice şi îmbelşugate.
