Last Updated on martie 12, 2014
Banii pentru realizarea acestuia ar urma să vină din fonduri de coeziune.
Cea mai mare parte din fondurile UE de coeziune aflate la dispoziţia României pentru perioada 2014-2021 vor fi direcţionate către mediu şi infrastructura de transport (peste 20% pentru fiecare sector). Proiectul feroviar Arad – Braşov – Bucureşti – Constanţa va avea o contribuţie majoră la creşterea economică, prin diminuarea timpului necesar transportului de mărfuri şi de călători, consideră Erste.
Totodată, acest proiect ar putea fi un pas important în strategia guvernului României şi cea a sectorului privat de revigorare a turismului pe litoralul Mării Negre şi de creştere a ponderii serviciilor în contul curent, se arată într-un raport al Erste Bank. (sursa: BZB)
România a obţinut cele mai reduse fonduri europene pe cap de locuitor în cadrul politicii de coeziune UE pentru perioada 2014-2020, de 164 euro pe locuitor pe an, la jumătate faţă de Slovacia şi Ungaria, iar sumele destinate educaţiei sunt prea mici, potrivit raportului citat. Analiza se referă la şase state din Europa Centrală şi de Est, respectiv România, Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia şi Croaţia.
Tren de Mare viteza dorit de Comisia Europeana
Anul trecut, La Tallin, Comisia Europeana a discutat pentru prima dată oficial despre intrarea României în harta TEN-T a viitoarei magistrale de trenuri de mare viteză. Astfel, linia de mare viteza care va parcurge România se va ramifica din Ungaria de la Szeged din magistrala Budapesta – Belgrad şi va parcurge prin ţara noastră ruta Nădlac – Arad – Timişoara – Deva – Sibiu – Braşov – Bucureşti – Constanţa.
Noua politică a UE în domeniul infrastructurii îşi propune crearea unei reţele transeuropene unificate de transport (TEN-T). Pentru atingerea acestui obiectiv, CE a decis triplarea finanţării pentru infrastructura de transport, alocând 26 de miliarde de euro în exerciţiul bugetar 2014-2020, potrivit Mediafax.
