Last Updated on mai 22, 2014
Acum 55 de ani, cei mai buni elevi din şapte ţări şi-au măsurat forţele în oraşul Stalin, în cadrul primei Olimpiade Internaţionale de Matematică din lume.
În vara lui 1959, Braşovul devenea capitala mondială a ştiinţelor matematice. Pentru prima oară în istoria lumii, cei mai buni elevi la matematică se întreceau în cadrul unei competiţii internaţionale. Astfel, Braşovul, pe atunci, oraşul Stalin, a găzduit loturile de olimpici din şapte ţări socialiste, plus profesorii care îi însoţeau, matematicieni de vază. Concursul propriu-zis s-a desfăşurat în actualul sediu al Universităţii „Transilvania“ de pe Strada Politehnicii, pe atunci Corpul A al Institutului Politehnic. A fost prezent acolo şi marele matematician Grigore C. Moisil. Rezultatele României au fost de toată lauda: locul I pe echipe, iar la individual, un premiu I, cîte două premii II şi III. Din păcate, presa vremii a acordat puţină importanţă acestui eveniment. În iulie 1959, România era preocupată de seceriş şi pregătirea demonstraţiei de 23 August. Olimpiada de la Braşov era doar o ştire oarecare în publicaţiile centrale şi locale ale Partidului Muncitoresc Român. Doar în „Gazeta Matematică şi Fizică“ a primit mai mult spaţiu. Monitorul Expres consideră că, la împlinirea a 55 de ani de la prima Olimpiadă Internaţională de Matematică, braşovenii ar trebui să afle mai multe despre acest eveniment important pentru Braşov, pentru România, pentru întreaga lume. Dar şi pentru istoria matematicii, regina ştiinţelor.
„Aici a fost începutul“
În data de 22 iulie 1959, ziarul „Drum Nou“, „organ al Comitetului Regional P.M.R. Stalin şi al Sfatului Popular Regional“, transmitea un „Salut călduros primei olimpiade internaţionale de matematici“, prin profesorul braşovean Stelian Gh. Mărculescu, preşedintele filialei regionale a Societăţii de Ştiinţe Matematice şi Fizică din R.P.R. Pe vremea aceea, cînd ruşii încă erau în ţară, totul era dedicat victoriei socialismului, astfel că pînă şi întrecerea ştiinţifică trebuia să afişeze drept scop „făurirea unei noi legături intelectuale, care va deveni tradiţie, unind şi mai strîns tinerii din ţările lagărului socialist“. Cele şapte ţări „de democraţie populară“ care şi-au trimis participanţi au fost: URSS (4), R. P. Ungară (8), R. P. Bulgară (8), R. Cehoslovacă (8), R.D. Germană (8), R. P. Polonă (8) şi R.P. Română (8). Cei 52 de elevi erau „absolvenţi a 10 clase“, adică „ai şcolilor medii de cultură generală“. Concurenţii erau cei mai buni elevi din ţările lor la olimpiadele naţionale şi examenele de maturitate. „Drum Nou“ anunţa că delegaţiile au fost întîmpinate de „profesori de la Institutul Politehnic din oraşul Stalin, directori de şcoli medii“. Cuvîntul de deschidere a revenit prof. Mărculescu, care a remarcat că olimpiada de matematică era un eveniment de mare însemnătate faţă de care „oraşul nostru va fi mîndru, pentru că aici a fost începutul“. Oaspeţii au răspuns cu mulţumiri. Prof. Anatoli Mihailovici Vladimirski, şeful delegaţiei sovietice, a mărturisit că e fericit să se afle în România, „în oraşul dumneavoastră atît de prietenos“. La ceremonia de deschidere, tinerii braşoveni membri ai UTM au oferit participanţilor flori. Totul se petrecea în ziua de 22 iulie 1959. A doua zi, se susţinea prima lucrare scrisă (3 ore), iar pe 25, a doua. Pe 26, avea loc festivitatea de închidere a primei olimpiade internaţionale de matematică. (sursa: monitorulexpres.ro)
Matematicienii au vizitat uzina „Steagul Roşu“
Gazeta Matematică şi Fizică din august 1959 a dedicat un spaţiu amplu olimpiadei de la Braşov. Societatea de Ştiinţe Matematice şi Fizice din RPR, cea care edita Gazeta, a fost şi iniţiatoarea acestei competiţii, prin prof. Tiberiu Roman. Dar organizarea unei competiţii de asemenea anvergură presupune implicarea multor forţe. Practic, întreg Braşovul a fost în picioare, de la funcţionari ai sfatului popular şi profesori universitari şi de liceu, pînă la administratori de hotel, directori de uzine şi muzee. Totul ca oaspeţii să rămînă cu amintiri plăcute din oraşul care purta numele „tătucului“. Astfel, elevii matematicieni şi profesorii lor au fost duşi în excursii. Evident, au vizitat măreţele realizări ale socialismului: uzinele „Steagul Roşu“. Dar au urcat şi în Poiana Stalin şi pe masivul Postăvarul. „Într-un cuvînt, programul de vizite a dus la popularizarea unor realizări ale regimului de democraţie populară şi a unor frumuseţi ale patriei noastre“, considera matematicianul T. Roman, autorul articolului din GMF. Dar decernarea premiilor nu s-a făcut la Braşov. Concurenţii au fost duşi la Bucureşti, unde îi aşteptau alte obiective de vizitat: parcul de cultură şi odihnă V. I. Stalin, Muzeul Satului, Uzinele „23 August“ şi „Republica“, complexul sportiv „23 August“, Teatrul Muzical, Combinatul Poligrafic „Casa Scânteii“, Palatul Pionierilor. Pe drum, s-au oprit şi la Castelul Peleş, Rafinăria nr. 1 Ploieşti, Muzeul Doftana. Luni, 26 iulie, toată lumea a plecat la Constanţa, ca să facă plajă pe litoralul românesc. Olimpiada s-a încheiat a doua zi, cînd a avut loc decernarea celor 21 de premii şi menţiuni, la Şcoala Medie „Nicolae Bălcescu“ din Bucureşti.
14 ore pentru stabilirea subiectelor
Cum au fost alese subiectele de concurs? „Din cele peste 70 de probleme propuse de ţările participante, au trebuit alese doar 6. După o activitate intensă, care a durat peste 14 ore, au fost alese: două probleme din propunerile cehoslovace (de aritmetică şi geometrie în spaţiu), una din propunerile poloneze (de geometrie plană), două din propunerile române (de algebră şi geometrie plană), una din propunerile ungare (de trigonometrie)“, se precizează în GMF, care a şi publicat aceste probleme, invitînd pasionaţii de matematică să le rezolve şi să trimită soluţiile la redacţie. De ce comisia a avut nevoie de 14 ore ca să formuleze subiectele este explicabil. Profesorii au avut de comparat manuale, programe şi culegeri de probleme din şapte ţări. Astăzi, asemenea proces se desfăşoară cu mult înainte de competiţie şi comunicarea e instantanee. Dar acum 55 de ani, toată munca se făcea pe loc, stînd la aceeaşi masă. Însă rezultatele erau la fel de riguroase, astfel că elevii matematicieni au avut de demonstrat că şi-au însuşit materia, dar şi că se descurcă în faţa unor probleme care depăşesc nivelul şcolar. „Mulţi au dovedit ingeniozitate, au dat mai multe soluţii aceleiaşi probleme, unii au dat rezolvări complete şi riguroase, au făcut observaţii şi generalizări“, se arăta mulţumit prof. Tiberiu Roman, secretarul general al SSMF. Cît despre cei care au corectat lucrările, a fost vorba despre o comisie internaţională ai cărei membri au stat la Bucureşti şi au avut la dispoziţie zilele de 27 şi 28 iulie pentru a vedea 104 lucrări, în timpul în care olimpicii se plimbau de la munte la mare. N-au existat contestaţii, fiindcă, adevărat sau nu, totul s-a bazat pe „spirit de perfectă înţelegere, prietenie şi obiectivitate“.
România, pe locul I
Rezultatele românilor au fost cele mai bune. În regulament, nu fusese prevăzut şi un clasament pe naţiuni, însă punctajele indicau România pe primul loc (249 puncte), urmată la o distanţă considerabilă de Ungaria (233), Cehoslovacia (192), URSS (131), Bulgaria (122), Polonia (111) şi Germania (40). În conformitate cu politica vremii, rezultatele slabe ale statelor prietene trebuiau scuzate. Astfel, T. Roman a explicat că sovieticii şi-au compus lotul pe ultima sută de metri, „din motivul că examenul de admitere în învăţămîntul superior începe la 1 august în Uniunea Sovietică. Acest fapt explică situaţia în clasamentul de mai sus“. Cît despre ruşinosul punctaj al Germaniei, mai potrivit pentru nişte elevi mediocri decît pentru olimpici, acesta se explică prin faptul că în această ţară nu se organizaseră olimpiade în ultimii ani şi nici nu se publicau reviste de matematică pentru elevi. Gh. D. Simionescu, şeful lotului olimpic al României, a avut cu ce se mîndri: 6 elevi premianţi din 8, toţi colaboratori ai Gazetei, participanţi la olimpiadele naţionale de matematică. Ceea ce înseamnă că antrenorul a ştiut să-şi selecteze echipa. Premianţii români ai primei ediţii a Olimpiadei Internaţionale de Matematică au fost: Basarab Nicolescu – Ploieşti (locul I), Cristian Berghtaler – Petroşani (locul II), Cezar Gheorghe – Buzău (locul II), Virgil Brişcă – Giurgiu (locul III), Mihai Vrăjitoru – Aiud (locul III) şi Viorel Barbu – Iaşi (menţiune). Ruşii au luat două menţiuni şi un premiu III, ungurii un premiu I, un premiu II, două premii III şi o menţiune, cehii un premiu I şi patru menţiuni.