Last Updated on martie 23, 2016 România Liberă a publicat astăzi un articol în care prezintă opinia expertului în aviaţie Sorin Stoicescu care a lucrat o perioadă pentru proiectul aeroportului Braşov, în calitate de consilier din partea companiei UTI. Iar veștile nu sunt deloc bune.
„Se pare că au cheltuit banii aiurea, nu ştiu dacă are vreo utilitate. Înainte să faci o asemenea investiţie, trebuie făcut un business plan, însă din studiile de trafic a reieşit că nu va avea destui pasageri“, a declarat Sorin Stoicescu pentru romanialibera.ro.
Între timp, la Braşov lucrurile s-au mişcat, ba chiar a fost construită şi pista, care a costat 12 milioane de euro, lucru ironizat de Stoicescu.
„Cred că s-a şi stricat pista. Nu pot decât să facă liniuţe pe ea“, a glumit acesta.
Expertul în aviaţie a precizat că nici un aeroport mic, pentru vacanţă, de tipul celui de la St. Moritz, nu ar avea prea mulţi muşterii.
„Problema e că la noi nu e sezon tot anul, ci doar vreo trei luni. Să zicem că în afară de turişti ar veni avioane cargo care să aducă fructe de mare pentru restaurantele din zonă. Dar câte să vină?“, se întreabă retoric Stoicescu.
Acesta şi-a încheiat declaraţia referitoare la aeroportul din Braşov într-o notă de regret că autorităţile, în acest caz locale, cheltuiesc aiurea banii publici: „Mă doare sufletul să văd că am ajuns la bătrâneţe şi ţara mea e ca un film cu proşti“.
[ads2]
Şi directorul general al Asociaţiei pentru Mobilitate Metropolitană, Ştefan Roşeanu, consideră că investiţia în aeroportul de la Braşov este inutilă, în condiţiile în care ar fi situat la 160 km de Otopeni, nici 150 km de Sibiu şi 170 km de Târgu Mureş. „Când linia ferată existentă va ajunge până la aerogara din Otopeni, de la Braşov până aici drumul va dura o oră şi jumătate. Pe de altă parte, de ce nu se repară linia ferată Braşov-Sibiu, pentru ca pe ea să se poată circula cu 120 km/oră? Ar fi o cheltuială mult mai mică decât cea pentru construcţia şi operarea unui aeroport“, ne-a declarat Ștefan Roşeanu, care a precizat că se poate ajunge în situaţia în care Consiliul Judeţean Braşov să ceară subvenţii pentru aeroport deoarece nu va avea trafic suficient.
Mult mai optimist în legătură cu şansele aeroportului de la Braşov este omul de afaceri Dorin Ivaşcu, patronul companiei Regional Air Services. El ne-a precizat însă din capul locului că nu poate fi 100% obiectiv, deoarece este braşovean de origine.
„La noi, densitatea aeroporturilor este mai mică decât media europeană, aşa că ar fi loc şi pentru aeroportul Braşov. Oricum, e mult mai ieftin să construieşti aeroport la Braşov decât autostrada Comarnic-Braşov. Având în vedere că pista a costat 12 milioane de euro, aeroportul, cu clădire, sisteme de dirijare a traficului şi toate celelalte, nu poate costa mai mult de 60 milioane de euro“, ne-a declarat Ivaşcu, care a adăugat că sunt deja două companii de linie interesate de Braşov.
El a precizat că şansa acestui aeroport este ca el să fie administrat de mai multe consilii judeţene şi de investitori privaţi. „Aşa, în consiliul de administraţie ar fi interese mai pestriţe şi poate că societatea care va opera aeroportul nu va mai fi un loc în care fiecare să-şi angajeze rudele. Dacă însă va fi doar sub Consiliul Judeţean Braşov, va fi ca toate celelalte“, a mai spus Dorin Ivaşcu.
Una peste alta, nici estimările oficiale nu-i dau prea mari şanse viitorului aeroport din Braşov. „Dezvoltarea aeroportului Brașov este condiționată de negocierea cu Comisia Europeană și cu planificarea investiției în perioada de programare 2020-2030. În intervalul 2014-2020, autoritățile locale/județene din Brașov vor elabora Strategia de dezvoltare a aeroportului Brașov conținând ca indicatori de monitorizare: valoarea investițiilor și numărul de locuri de muncă create în acest interval.
Indicatorii îndepliniți sunt condiție pentru obținerea finanțării în 2020-2030“, se precizează, diplomatic, în Master Planul de Transport al României.
Să nu uităm însă că în acelaşi Master Plan întocmit de canadienii de la AECOM Aeroportul Craiova era creditat să devină până în 2030 al doilea „nod aerian“ al României, după Otopeni.