Brașovul protejat de marele cutremur? Mărmureanu, după cutremurul de 4,8 de ieri. Ce zone crede că ar putea fi puternic afectate

Seismologul Gheorghe Mărmureanu afirmă, după cutremurul de magnitudine 4,8 produs în zona Vrancea–Buzău, că un viitor cutremur major ar putea avea efecte puternice în Moldova, zona Focșani, Muntenia și Dobrogea. El subliniază însă că nu poate preciza când s-ar putea produce un asemenea seism, estimările sale vizând un interval de zeci de ani, nu o prognoză imediată.

Brașovul protejat de marele cutremur? Mărmureanu, după cutremurul de 4,8 de ieri. Ce zone crede că ar putea fi puternic afectate 1

Declarațiile au fost făcute după cutremurul din 19 octombrie 2026. Datele revizuite ale Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului indică o magnitudine de 4,8, o adâncime de 124,1 kilometri și un epicentru în zona seismică Vrancea, județul Buzău. Seismul s-a produs la aproximativ 58,6 kilometri est de Brașov.

Potrivit Știri pe Surse, Gheorghe Mărmureanu a explicat că efectele unui cutremur vrâncean depind de mai mulți factori, între care adâncimea, magnitudinea și geometria ruperii tectonice. El a indicat Moldova, Focșani, Muntenia și Dobrogea drept zone care ar putea resimți puternic un viitor seism major.

„Dacă simțiți că sunteți în casă și aveți mișcare verticală importantă, trebuie să știți că în următoarele 10-15 secunde urmează ceva foarte puternic. Și cutremurele astea vrâncene sunt foarte curioase, sunt de mare adâncime. Ori, acolo unde sunt ele, o parte din energie se consumă pe drum, dar totuși nu întotdeauna, viitorul mare cutremur, care cred că va fi cu efecte puternice în aceste zone: Moldova toată, Focșani, Muntenia, Dobrogea.

Depinde, depinde cum va fi planul de rupere, la ce adâncime va fi, depinde ce magnitudine va avea. Dar înseamnă mulți ani, nu pot să știu dacă e 50, e 40. 40 nu poate să mai fie, că deja… Dar poate să fie 50 sau 100. Vă spun cinstit, la 100 de ani eu nu aș vrea să fie, pentru că ar fi dezastru.

Avem niște date că, în 1901, pe 30 martie, a fost un tsunami care ar fi generat 3-4 m la Mangalia. Alte date nu mai avem. Sunt valori, pentru că acolo este falia mare care iese în Marea Neagră. Nu avem date care să spună că la Marea Neagră au fost cutremure atât de catastrofale”, a declarat profesorul Gheorghe Mărmureanu la România TV.

Știrile ProTV a relatat că seismul din 19 octombrie a fost resimțit în mai multe zone ale țării, inclusiv în București. INFP l-a clasificat drept un cutremur mediu, cu intensitate IV, iar evaluarea manuală ulterioară a stabilit adâncimea la 124,1 kilometri, diferită de estimările preliminare apărute imediat după producerea evenimentului.

📌 Context

Cutremurele vrâncene de adâncime intermediară se pot resimți pe suprafețe extinse, deoarece energia se propagă la distanțe mari de epicentru. Pentru Brașov, proximitatea față de zona Vrancea face ca multe dintre aceste seisme să fie perceptibile, chiar dacă epicentrul se află în județele Buzău sau Vrancea.

Datele revizuite ale INFP sunt cele care trebuie folosite după actualizarea automată și manuală a parametrilor. În cazul seismului din 19 octombrie, institutul a indicat 4,8 magnitudine, 124,1 km adâncime și o distanță de aproximativ 58,6 km față de Brașov.

Previous Story

Brașov. Platforma Belvedere de pe Tâmpa intră în faza structurală: se toarnă grinzile de ancoraj, iar structura metalică este la zincat