Vipere pe traseele din munții Brașovului: Salvamont a dezvăluit motivul pentru care șerpii îi mușcă pe turiști mai des de mâini decât de picioare

Salvamontiștii avertizează că viperele pot fi întâlnite și pe traseele din masivele Piatra Craiului, Bucegi și Făgăraș, frecventate de turiștii din Brașov. Cele mai multe incidente nu apar pentru că șerpii atacă din proprie inițiativă, ci pentru că oamenii se apropie prea mult, încearcă să îi fotografieze de la mică distanță sau chiar să îi atingă.

Vipere pe traseele din munții Brașovului: Salvamont a dezvăluit motivul pentru care șerpii îi mușcă pe turiști mai des de mâini decât de picioare 1
(foto cu caracter ilustrativ)

Șeful Serviciului Public Județean Salvamont Hunedoara, Ovidiu Bodean, a semnalat un detaliu relevant: toate mușcăturile raportate la turiști pe traseele din Retezat au fost la mâini, nu la picioare. Explicația este legată de comportamentul celor care încearcă să prindă vipera ori să se apropie pentru o fotografie, iar reptila reacționează defensiv atunci când se simte amenințată, scrie Stirile Pro Tv.

Unde pot fi întâlnite viperele

Viperele preferă zonele însorite, poienile stâncoase, golurile alpine și versanții expuși la soare, unde își reglează temperatura corpului. Sunt mai rar întâlnite pe potecile umbroase, aflate sub coronamentul pădurii, însă pot apărea în vegetație deasă, lângă stânci, bușteni sau în crăpături.

În România trăiesc trei specii de vipere veninoase: vipera comună, vipera cu corn și vipera de stepă. Vipera comună este cea mai răspândită și poate fi întâlnită în Carpați și în Podișul Transilvaniei, în timp ce vipera cu corn preferă mai ales zonele stâncoase și însorite din sud-vestul țării. Vipera de stepă este cea mai rară dintre cele trei.

Reguli simple care reduc riscul

Specialiștii recomandă ca turiștii să nu se apropie de șerpi pentru fotografii și să nu încerce să îi atingă sau să îi prindă. O viperă observată pe traseu trebuie ocolită la câțiva metri, fără a-i bloca direcția de retragere.

Echipamentul poate reduce, de asemenea, riscul unei mușcături. Bocancii care acoperă glezna, pantalonii lungi sau jambierele oferă protecție, iar în zonele stâncoase sau cu vegetație deasă este important ca drumeții să privească atent unde calcă și unde își așază mâinile.

Salvamontiștii recomandă evitarea introducerii mâinilor în crăpături de stâncă, sub bușteni sau în tufișuri fără o verificare prealabilă. Copiii și animalele de companie trebuie supravegheate permanent pe traseu.

Ce trebuie făcut după o mușcătură

Mușcătura de viperă este o urgență medicală. Persoana afectată trebuie să își păstreze calmul, să își limiteze mișcările, să țină membrul mușcat într-o poziție relaxată și să sune imediat la 112.

Specialiștii avertizează că nu trebuie aplicat garou, rana nu trebuie tăiată, iar veninul nu trebuie aspirat. Serul antiviperin se administrează exclusiv la recomandarea medicilor, în funcție de gravitatea cazului.

Printre simptomele care pot apărea se numără durerea intensă, umflarea și înroșirea rapidă a zonei, greața, amețelile și transpirațiile. În cazurile severe pot apărea dificultăți de respirație și scăderea tensiunii arteriale.*

Previous Story

Brașov. Teutonic Fest. Cetatea Hărman se întoarce în Evul Mediu: două zile cu cavaleri, lupte și rețete vechi de secole