Mircea Dincă, cercetător român născut și crescut la Făgăraș, Brașov, dezvoltă materiale microporoase care pot avea aplicații în captarea apei din aer, stocarea energiei, baterii și supercondensatoare. Profesor la Princeton University, Dincă lucrează cu așa-numitele rețele metal-organice, sau MOF-uri, materiale cu o structură internă extrem de poroasă, potrivit Aleph News.
Unul dintre materialele studiate în acest domeniu începe să adsoarbă apă la o umiditate relativă de numai 4,3% și poate ajunge la o capacitate maximă de 0,41 grame de apă pentru fiecare gram de material. Potrivit informațiilor citate de publicație de la Autoritatea Națională pentru Cercetare, materialul și-a păstrat performanța după peste 500 de cicluri de adsorbție și desorbție.
Cum funcționează MOF-urile
MOF-urile sunt structuri cristaline construite din noduri metalice conectate prin molecule organice. Arhitectura lor creează un număr foarte mare de pori microscopici, ceea ce permite captarea selectivă și stocarea unor molecule precum apa sau diferite gaze. Proprietățile pot fi ajustate prin modificarea dimensiunii porilor și a compoziției chimice.
În cazul captării apei atmosferice, obiectivul cercetătorilor este ca materialul să rețină vaporii chiar și atunci când aerul este foarte uscat și să îi elibereze ulterior cu un consum cât mai redus de energie. Tehnologia este încă un domeniu activ de cercetare și nu înseamnă că astfel de materiale pot înlocui, în acest moment, sistemele convenționale de alimentare cu apă.
De la apă captată din aer la stocarea energiei
Echipa lui Mircea Dincă a lucrat și la MOF-uri capabile să conducă electricitatea, o proprietate dificil de obținut în cazul acestor materiale foarte poroase. Într-un studiu publicat în Nature Materials, laboratorul său a prezentat un supercondensator în care un MOF conductiv a fost utilizat drept unic material activ al electrozilor, fără adaosuri conductoare sau lianți.
Dispozitivul și-a păstrat peste 90% din capacitate după 10.000 de cicluri de încărcare și descărcare, potrivit informațiilor prezentate de Autoritatea Națională pentru Cercetare. Rezultatul indică posibilitatea combinării porozității cu o bună conductivitate electrică într-un singur material, deschizând direcții de cercetare pentru stocarea energiei.
De la Făgăraș la Princeton
Mircea Dincă s-a născut și a crescut la Făgăraș, în județul Brașov. A absolvit Princeton University în 2003, iar în 2008 și-a obținut doctoratul în chimie la University of California, Berkeley. Ulterior s-a alăturat Massachusetts Institute of Technology, unde a devenit profesor titular.
Din anul universitar 2025–2026, Dincă este Alexander Stewart 1886 Professor of Chemistry la Princeton University. Universitatea îl prezintă drept un cercetător axat pe materiale hibride organice-anorganice, materiale microporoase și aplicații legate de energie și probleme de mediu.
📌 Context
Importanța științifică a rețelelor metal-organice a fost confirmată și prin acordarea Premiului Nobel pentru Chimie 2025 cercetătorilor Susumu Kitagawa, Richard Robson și Omar M. Yaghi, pentru dezvoltarea MOF-urilor. Academia Regală Suedeză de Științe a menționat printre aplicațiile acestor materiale captarea apei din aer uscat, captarea dioxidului de carbon, stocarea gazelor și cataliza.
