Last Updated on septembrie 22, 2025 
Judecătorii care acuză că nu vor mai judeca corect dacă nu primesc salarii și pensii uriașe au ajuns să primească pensii speciale colosale comparativ cu pensiile normale. Cea mai mare pensie specială din România a ajuns la aproape 70.000 de lei pe lună, iar doar 30% din sumă provine din contribuțiile beneficiarului. Restul este acoperit din bugetul de stat. În paralel, ministrul Muncii a anunțat o decizie care afectează direct peste 4 milioane de pensionari din sistemul public, stârnind controverse și discuții aprinse despre inechitățile dintre pensi.
Potrivit datelor oficiale, cea mai mare pensie de serviciu, platită de CNPP, este de 69.343 lei, din care 21.085 lei reprezintă partea contributivă (30%) și 48.258 lei partea necontributivă (70%).
În prezent, pensia medie de serviciu a magistraților este de 25.356 lei, adică de aproape 10 ori mai mare decât salariul mediu și de 25 de ori mai mare decât o pensie obișnuită, care se ridică la circa 2.700 de lei.
Un alt avantaj este vârsta de pensionare: magistrații din România se pot pensiona, în prezent, la 47 de ani, în timp ce în alte state europene, precum Italia, Finlanda sau Slovenia, pragul este de 65–70 de ani.
La ce vârste se pensionează magistrații în Uniunea Europeană
România – 47 de ani
Austria, Belgia, Bulgaria – 65 de ani
Franța, Germania, Grecia – 67 de ani
Italia, Finlanda, Slovenia – 70 de ani
În 8 septembrie, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a afirmat, la Antena 3 CNN, că dacă reforma pensiilor magistraților, adoptată de Guvernul Bolojan prin angajarea răspunderii în Parlament, nu trece de filtrul Curții Constituționale a României legitimitatea Executivului dispare. Kelemen Hunor a adăugat că au existat mai multe încercări de-a lungul anilor de a schimba sistemul de pensii al magistraților, dar toate au fost respinse de CCR.
„Dacă la CCR, după această pregătire privind reforma pensiilor ocupaționale, nu spun speciale, și mai ales vârsta de pensionare, că aia e reforma. Când schimbi sistemul în sensul că și pentru magistrați 35 de ani de muncă înseamnă momentul când poți să treci la pensie, sau 65 de ani, asta da, înseamnă o schimbare de sistem, deci dacă nu trece de testul constituțional, legitimitatea acestui guvern dispare. Pur și simplu dispare”, a spus președintele UDMR.
Sâmbătă, 20 septembrie, și liderul USR, Dominic Fritz, a declarat, cadrul unei conferințe de presă, că, în cazul în care legea privind pensiile magistraților va fi declarată neconstituţională, ”va fi foarte greu de continuat dacă există o îndoială aşa de mare despre baza constituţională pe care acest Guvern ia decizii”.
Ce prevede reforma pensiilor speciale
Legea care modifică pensiile magistraților prevede ca vârsta de pensionare pentru magistrați să fie de 65 de ani, introducerea unui nou plafon și reglementarea modului de actualizare a pensiilor aflate în plată.
Instituirea unei condiţii de vechime minime în muncă de cel puţin 35 de ani şi limitarea cuantumului pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării în cazul magistraţilor.
„Pensiile în magistratură ajung și la 40-50.000 de lei. Prin reforma pe care o propunem va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani la sfârșitul căreia pensionarea se va face la 65 de ani. Vechimea în muncă va crește de la 25 de ani la 35 de ani.
Până acum cuantumul pensiei era de 100%, am plafonat la 70% din venitul net pe ultima lună. Chiar și cu această scădere pensiile magistraților rămân considerabile. E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000 de lei nu asigură independența și respectul de care un magistrat are nevoie.”, a spus premierul în fața Parlamentului.
Diferențe colosale între pensii speciale. Magistrații: 25.000 lei, văduvele de război – 900 lei/lună
Un număr de 408.619 de persoane beneficiau, în luna iunie 2025, de pensii şi indemnizaţii prevăzute de legi speciale, cu 264 mai puţine faţă de luna anterioară, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP).
Cel mai mare număr de persoane, respectiv 196.350, se înregistra în cazul beneficiarilor de indemnizații conform D.L. nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatură instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, cu modificările și completările ulterioare. Indemnizația medie era de 1.517 lei.
Un număr de 12.487 de persoane beneficiau de o indemnizație medie de 918 lei, conform Legii nr. 49/1991 și Legii nr. 44/1994 – privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război.
63.524 de persoane erau beneficiare de indemnizații conform Legii nr. 189/2000 – privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 105/1999 pentru modificarea și completarea Decretului-Lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatură instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările ulterioare, suma medie plătită fiind de 859 lei.
În ceea ce privește beneficiarii de indemnizații conform Legii nr. 309/2002 – privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961, aceștia erau în număr de 39.082, suma medie plătită fiind de 68 de lei.
Beneficiarii de indemnizații conform Legii nr. 341/2004 – recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989 erau în număr de 12.509, aceștia primind o sumă medie de 2.173 lei.
De asemenea, în iunie 2025, erau înregistrați 543 de beneficiari conform Legii 109/2005 – Artiști, indemnizația medie fiind de 345 lei, 13.950 beneficiari de indemnizații conform Legii 8/2006 – Uniuni de creații, cu o indemnizație medie de 1.922 lei, și 70.174 beneficiari conform Legii 578/2004 – Soț Supraviețuitor, cu o indemnizație medie de 128 lei, arată Agerpres.
Reamintim că, potrivit unui raport recent, numărul beneficiarilor de pensii de serviciu a fost, în iunie 2025, de 11.685 persoane, în creștere cu 24 persoane comparativ cu luna anterioară.
