Last Updated on martie 4, 2024 
Noul parc deschis sâmbătă în municipiul Braşov, în zona cunoscută sub numele „La Iepure”, amenajat recent printr-o investiţie de peste 1 milion de euro, are nevoie de reparaţii, fapt recunoscut de Primărie, care dă asigurări că toate deficienţele vor fi imputate constructorului.
Primăria Braşov a precizat, prin purtătorul de cuvânt al instituţiei, Sorin Toarcea, că reparaţiile necesare vor fi efectuate pe cheltuiala constructorului. Parcul nu se va închide, însă zonele în care se va lucra vor fi semnalizate.
Conform reprezentantului Primăriei Braşov, pavajul ar fi fost distrus de şoferi care au intrat cu maşinile pe acesta în pofida faptului că acest lucru este interzis, însă, deocamdată, nu au fost identificaţi şi, în consecinţă, nici amendaţi, scrie G4Media.
Sorin Toarcea a precizat că, potrivit contractului, lucrările au o perioadă de garanţie de 3 ani, termen în interiorul căruia constructorul s-a obligat să realizeze reparaţiile necesare. De asemenea, nu-i va fi returnată nici garanţia de bună execuţie, de aproximativ 800.000 de lei pe care a depus-o la momentul participării la licitaţie.
Lucrările de amenajare au costat 7,4 milioane de lei fără TVA, finanţarea nerambursabilă reprezentând 98% din cheltuielile eligibile, şi au fost realizate de o asociere de firme braşovene: SC Energo Construcţii Civile şi Industriale SRL – lider de asociere şi SC T.H.I. Concept SRL – asociat, cu subcontractanţii SC Timişoreana SRL şi SC Real Automatic SRL.
„Constructorul va repara tot ceea ce se deteriorează”, a declarat Toarcea, citat de bzb.ro.
14.000 din 16.000 de metri pătraţi, zonă verde
În cea mai mare parte a parcului, pe o suprafaţă de 14.000 de metri pătraţi, au fost amenajate zone verzi irigate şi s-au plantat mai multe specii de arbori specifici climei (aproximativ 400 de arbori). Acestora li se adaugă zone verzi, înierbate sau plantate cu flori şi arbuşti decorativi.
Au fost alese plante specifice vegetaţiei locale sau bine aclimatizate pentru condiţiile specifice Văii Cetăţii, care să răspundă cerinţelor estetice, respectiv funcţionale (izolare fonică şi vizuală, purificarea aerului, etc). Specia dominantă între cei 400 de arbori va fi fagul, însă s-au plantat şi paltin de munte, ulm, stejar şi tei pucios, răşinoase (molid, brad, pin silvestru), care de asemenea se regăsesc în flora locală.
Printre arbuşti se numără alunul, socul, sângerul, cornul şi cununiţa, care se regăsesc atât în pădurile din jurul Braşovului, cât şi tradiţional în grădinile şi spaţiile verzi din oraş.
Ca o alternativă la gazon, o mare parte din suprafaţă va fi acoperită cu ierburi perene, care vor crea o legătură cu peisajul caracteristic transilvan, în care fâneţe bogate în flori şi microfauna asociată (insecte, păsări) alternează cu pădurile şi crângurile de pe cursul râurilor. Pentru gardurile vii s-a folosit carpenul, specie arborescentă, robustă şi rezistentă, care reacţionează bine la tundere repetată.
