Last Updated on februarie 9, 2024 
Niciodată o lună ianuarie nu a fost atât de caldă, iar pentru prima dată planeta a depăşit 1,5°C de încălzire pe parcursul a 12 luni consecutive faţă de era preindustrială. Între februarie 2023 şi ianuarie 2024, temperatura aerului la suprafaţa globului a fost cu 1,52°C mai mare decât în perioada 1850-1900, potrivit datelor observatorului european Copernicus.
„Acest lucru nu înseamnă că am depăşit pragul de 1,5°C stabilit la Paris în 2015 pentru a încerca să stopăm încălzirea globală şi consecinţele acesteia”, subliniază Richard Betts, director al studiilor de impact climatic la National Met Office din Marea Britanie. Pentru ca acest lucru să se întâmple, limita ar trebui să fie depăşită în mod stabil pe parcursul mai multor decenii. Cu toate acestea, este încă o reamintire a schimbărilor profunde pe care le-am făcut deja la nivelul climei globale şi la care trebuie să ne adaptăm acum’, a adăugat el, potrivit digi24.ro.
„Acesta este un avertisment dur cu privire la urgenţa de a lua măsuri pentru a limita schimbările climatice”, a declarat Brian Hoskins, director al Institutului Grantham pentru Schimbări Climatice de la Imperial College din Londra.
Clima actuală s-a încălzit deja cu aproximativ 1,2°C faţă de perioada 1850-1900. Iar la rata actuală a emisiilor, IPCC prevede că pragul de 1,5°C are 50% şanse de a fi atins în medie până în 2030-2035.
Cu o temperatură medie de 13,14°C, ianuarie 2024 este cea mai caldă lună ianuarie înregistrată de la începutul măsurătorilor, după un an record în 2023. Este cu 0,12°C mai cald decât recordul anterior, stabilit în ianuarie 2020, şi cu 0,70°C peste normalul perioadei 1991-2020. Iar în comparaţie cu era preindustrială, este cu 1,660°C mai cald. Ianuarie este a opta lună consecutivă în care recordul lunar de căldură a fost depăşit, potrivit Copernicus, citat de News.ro.
Luna a fost marcată de un val de căldură în America de Sud, care a înregistrat temperaturi record şi incendii devastatoare în Columbia şi Chile, cu zeci de morţi în regiunea Valparaiso. În ciuda unor perioade reci şi a unor ploi ocazional abundente în unele părţi ale globului, o vreme excepţional de blândă a fost înregistrată şi în Spania şi în sudul Franţei, precum şi în unele părţi din Statele Unite, Canada, Africa, Orientul Mijlociu şi Asia Centrală.
Suprafaţa oceanelor se supraîncălzeşte, de asemenea, cu o nouă temperatură medie record de 20,97°C în ianuarie. Această valoare este a doua cea mai caldă dintre toate lunile combinate, la mai puţin de 0,01°C de recordul anterior stabilit în august 2023 (20,98°C).
Încălzirea globală formează insule noi în Groenlanda
Din cauza pierderii de masă în Groenlanda, pământul se ridică, a declarat pentru AFP un cercetător al DTU, Danjal Longfors Berg, autorul principal al unui studiu publicat în revista ‘Geophysical Research Letters’.
Potrivit oamenilor de ştiinţă danezi, roca de bază din Groenlanda a crescut în medie cu 20 cm în ultimii 10 ani, din 2013 până în 2023, un fenomen ‘alarmant’, a adăugat el, conform Radio Cluj.
Cu toate acestea, creşterea nivelului solului este mai puţin semnificativă cu cât este mai departe un gheţar activ.
Măsurată de 61 de staţii GPS situate de-a lungul coastelor, ridicarea, care ar putea ajunge la doi metri pe secol, dezvăluie de asemenea noi insuliţe din jurul teritoriului autonom danez, care are 2,2 milioane kilometri pătraţi.
În Groenlanda, pământul mamă se ridică mai repede decât creşte nivelul oceanului şi, în unele locuri, când pământul se ridică, depăşeşte nivelului mării şi apoi avem aceste noi insule. Pe termen lung, ‘suprafaţa totală a Groenlandei va creşte (…). dar la început, poate sunt doar câteva pietre, a explicat Longfors Berg.
Potrivit unui studiu publicat la începutul anului 2023, jumătate dintre gheţarii de pe Pământ vor dispărea până la sfârşitul secolului din cauza schimbărilor climatice. Topirea lor contribuie la creşterea nivelului mării.
