Last Updated on ianuarie 28, 2021 Brașovul nu mai poate continua cu poluarea existentă. Primăria nu are curaj să închidă marile companii poluatoare astfel că este nevoită să reducă din cota de poluare a populației, în principal din cea auto. Iar cea mai simplă metodă de reducere a poluării auto este introducerea tramvaiului. Autobuzele electrice se dovedesc un vis frumos în condițiile în care o baterie costă 200.000 de euro, după cum spune primarul de la Oradea. Pentru aceste autobuze ai nevoie și de un garaj special, care la Brașov nu se știe dacă s-a mai construit, astfel că în câteva luni toate bateriile de la autobuzele electrice trebuie schimbate. Brașovenii au de ales: luptă să închidă marii poluatori s-au acceptă introducerea tramvaiului.
Corneliu Teposu: „Dacă vrem ca Brașovul să devină un oraș pentru oameni, nu putem apela la aceleași soluții care ne-au adus boli, poluare, trafic aglomerat și accidente. Nu mai putem dezvolta orașul în jurul mașinii.
Mașinile personale și, în special, cele la mâna a doua au devenit lucruri pe care și le permit din ce în ce mai mulți oameni. Răspund unei nevoi reale de deplasare și confort, asta nu e rău.
Însă, Brașovul nu este elastic ca să-l mărim încât să încapă sutele sau miile de mașini care se adaugă an de an, străzile nu mai pot fi mărite pentru că deja trotuarele abia dacă mai există, spațiul public nu-l putem transforma cu totul în parcări, iar sănătatea noastră și a familiilor noastre ar trebui să conteze mai mult decât până acum.
Tramvaiul este o soluție pentru transportul urban brașovean. Este ecologic și de mare capacitate. Merge liniar, nu pune frâne bruște și, prin urmare, poți citi ceva sau lucra pe laptop. Poți bea un pahar în oraș, nu riști să rămâi fără permis și nu dai ture pentru a gasi un loc de parcare. Nu troncăne, nu seamănă cu 101 dacă liniile sunt realizate așa cum trebuie, iar materialul rulant este de calitate.
Ce nu înțeleg promotorii tramvaiului este că, odată cu desființarea liniei dintre Rulmentul și Saturn, care a lăsat urme urâte în mentalul celor care locuiau pe acel traseu, brașovenii n-au mai avut un alt reper în materie de tramvai pe o rază de 150 de kilometri. Asta este zona în care brașovenii fac cea mai mare parte a deplasărilor. De fapt, nu știu câți dintre brașovenii care vizitează Bucureștiul, Timișoara, Oradea sau Clujul folosesc tramvaiul local. Sincer să fiu, nici eu nu prea am folosit tramvaiul în țară în afară de Arad și Iași. Deși am fost în toate orașele românești cu tramvaie, excepție Botoșani, ori am stat în centru, ori locul de cazare nu era pe direcția tramvaiului.
În schimb, în Europa am fost des cu tramvaiul și e o plăcere să merg cu el.
Lisabona demonstrează faptul că poate circula în centrul vechi și pe străduțe înguste. Nu doar Lisabona. Nota bene: acolo urcă și coboară dealuri.
Basel, Zürich, Budapesta, Gent, Istanbul, Amsterdam, Bratislava, Praga, Plzen, Zagreb, Sarajevo sunt alte câteva orașe pentru care tramvaiul e o soluție pentru trafic.
Florența și Bergen lucrează la extinderea rețelelor de tramvai.
Observați că vorbim și de orașe mari, și de orașe mai mici ca Brașovul.
Deja am divagat cam mult. Opoziția față de tramvai vine cel mai adesea din necunoaștere. Pentru că le lipsesc experiențele personale pozitive cu tramvaiul, oamenilor trebuie să le aduci argumente raționale.
Nu știu dacă Brașovul își permite crearea unei rețele de tramvai, nu știu câți bani europeni putem lua pentru tramvai, dar discuția despre tramvai ar trebui să fie una serioasă și bazată pe argumente și modele de bune practici.
Da, autobuzele și troleibuzele electrice sunt faine. Dar exploatarea lor costă foarte mult. Prețul de achiziție e mare, mentenanța e scumpă, acumulatorii trebuie înlocuiți la doi ani, după câte se pare, și ar costa vreo 200.000 de euro bucata.
Costurile cu mentenanța și exploatarea tramvaielor sunt considerabil mai mici.
Un studiu profesionist pe tema reintroducerii tramvaiului ar trebui să fie făcut și ca o componentă la refacerea Planului Integrat de Calitatea Aerului (PICA)”.
