Brașovul a scăpat dar România va plăti o amendă 100.000 euro/zi pentru poluare din cauza Bucureștiului. Ciprian Ciucu: „Incompetența ne costă. Comisia Europeana trimite Romania la Curtea de Justitie a UE din cauza ca …”

Last Updated on octombrie 30, 2018 Consilierul municipal din București Ciprian Ciucu anunță că România va plăti 100,000 de euro pe zi, amendă pentru poluare. Totul din vina Bucureștiului. Brașovul și Iașul au ieșit de la penalizări în urma măsurilor luate de primării.

Ciprian Ciucu: „Incompetența ne costă. Mult! De la 100.000 euro/zi
Comisia Europeana trimite Romania la Curtea de Justitie a UE din cauza ca PMB, condusă de Gabriela Firea, nu a aplicat planul privind calitatea aerului. Printre altele, câteva lucruri simple pe care nu le-a făcut: nu a luat masuri pentru a elimina praful din oras prin rigoare in administrarea spatiilor verzi (bine a făcut vreo două firme pentru asta, dar acelea taie doar frunză la câini) și nu aplica sanctiuni santierelor care nu respectă normele de mediu.

Brașovul a scăpat dar România va plăti o amendă 100.000 euro/zi pentru poluare din cauza Bucureștiului. Ciprian Ciucu: „Incompetența ne costă. Comisia Europeana trimite Romania la Curtea de Justitie a UE din cauza ca ...” 1

(Cum ar fi un tramvai prin centrul Brașovului?)

Vom plăti amenzi și vom fi trimiși la curte fix în timpul în care vom deține Președinția Rotativă a UE. (foarte jenant!)
Cât de mult? Enorm! Între 100.000 euro/zi si 400.000/euro/zi conform jurisprudenței.

Se pare că joi reprezentanti ai PMB se vor vedea cu ministrul Mediului într-o încercare de a scăpa de responsabilitate prin declarații. Legea spune că Primăria trebuie să plătească (intrăm rapid în faliment), la primărie este responsabilitatea.

Au trecut doi ani și jumătate de mandat Firea la PMB și începem să plătim pentru asta!

Azi M. Mediului a primit scrisoarea de la CE. Rog presa să solicite scrisoarea. Cum PMB nu mai are timpul fizic sa implementeze planul, sigur vom plati amenzi.

Am întrebat repetat în ședințele CGMB ce face primarul, de ce nu montează cele 25 de stații de măsurare a calității aerului! Ultima dată, săptămâna trecută! Era minimum ce putea face în acesti doi ani și jumătate!

Scuze de genul “eu am aprobat planul”, nu vor ține. Un plan ne pus în practică e doar o hârtie într-un sertar.

P.S. Conform scrisorii primită de M. Mediului, poluarea este 70% generată de trafic

P.P.S. Brașov și Iași nu sunt vizate. Ooops!

Dați mai departe ca să se știe!”

Zilele trecute, Primăria Brașov a anunțat că a elaaborat Studiul de calitate a aerului care cuprinde identificarea măsurilor de reducere a emisiilor asociate diferitelor categorii de surse de emisie (industrial, transport, comerciale şi rezidenţiale, etc). Studiul și planul de calitate au fost elaborate de municipalitate, cu sprijinul Unității de Suport pentru Integrare SRL Cluj-Napoca. Planul integrat de calitate a aerului în Municipiul Braşov cuprinde măsuri pentru perioada 2018-2022.

Având în vedere rezultatele obţinute în urma evaluării calităţii aerului la nivel naţional, Brașovul se încadrează în regimul de gestionare I pentru indicatorii dioxid de azot/oxizi de azot (NO2/NOx) şi particule în suspensie (PM10, PM 2,5), impunându-se astfel elaborarea Planului integrat de calitate a aerului adaptat acestor emisii.

Poluanții atmosferici identificați în zonelor urbane au ca proveniență principală următoarele activități: arderea combustibililor fosili în surse staționare (centrale termoelectrice, centrale termice de diferite puteri şi cu diferite destinații, arderi în procese industriale); traficul rutier; arderea combustibililor fosili în surse mobile (autovehicule, utilaje mobile nerutiere, locomotive Diesel);

stocarea şi distribuirea produselor petroliere; distribuirea gazelor naturale; spălătorii; depozitarea deşeurilor municipale; construirea, reabilitarea, demolarea de clădiri cu diverse destinații; construirea, reabilitarea şi întreținerea elementelor infrastructurii de transporturi, a rețelelor edilitare, a parcurilor şi spațiilor verzi; procese industriale diverse.

Concluziile privind emisiile de poluanţi generate de activităţile din municipiul Brașov relevă că din cauza unor particularităţi legate de modelul urban al aglomerării (metropolă urbană dezvoltată pe matricea unei aşezări medievale, cu străzi înguste), caracterul microclimatic imprimat de geografia particulară în măsură a genera episoade de inversiune termică şi „curgere” a maselor de aer de-a lungul versantului Muntelui Tâmpa), ritmul dezvoltării urbanistice și industriale din ultimele decenii, creşterea accelerată a parcului auto, condițiile de mediu au cunoscut până la un moment dat o înrăutăţire, ceea ce a reprezentat temeiul acordării unei atenţii particulare în direcţia identificăii unor soluţii corective. Pornind de la modelele de dispersie la nivelul cărora s-au aplicat măsurile din cadrul scenariilor propuse, se prefigurează o scădere a noxelor sub valorile limită, păstrându-se însă rezerve legate de dinamica meteo-climatică ce dă particularitate zonei studiate.

De subliniat faptul că seturile de măsuri nu pot fi implementate instantaneu, drept pentru care efectele de aşteptat se vor întinde pe o plajă de timp ce depinde direct de ritmul de adoptare al acestora. Cu toate acestea, coroborarea unor eforturi, dublate de investiţii consistente de mediu, inclusiv în direcţia extinderii reţelelor de monitorizare a aerului, vor conduce spre identificarea celor mai potrivite soluţii locale de gestiune, astfel încât problematica de mediu să poată fi adresată în mod eficient.

Măsurătorile efectuate, în perioada 2010 – 2017, de către Rețeaua automată de monitorizare a calității aerului a municipiului Brașov (cu cinci puncte fixe de măsurare), au revelat că traficul rutier este principalul vinovat atât pentru nivelurile ridicate de oxizi de azot, cât și pentru particule (PM10 şi PM2,5), unde nivelul se apropie de valorile limită anuale. În consecință, principalele măsuri propuse vizează:

limitarea şi gestionarea mai eficientă a traficului în zona centrală a municipiului; salubrizarea mai eficientă a străzilor; promovarea, îmbunătățirea şi extinderea transportului public; eliminarea autovehiculelor vechi din circulație; continuarea implementării proiectelor majore de infrastructură; reabilitarea rețelelor de distribuție a energiei termice; continuarea programelor de reabilitare termică a blocurilor de locuințe, întreținerea şi extinderea spațiilor verzi, renaturarea terenurilor degradate supuse eroziunii eoliene.

Previous Story

Brașov. Spitalul Sf Constantin: „În acest weekend, Spitalul Sf. Constantin a efectuat a 100-a operație de chirugie urologică robotică. Au trecut aproape 2 ani (prima operatie în 24 martie 2017) de colaborare frumoasă, cu evoluții impecabile ale pacienților și, poate cea mai …”

Next Story

Brașovul se pregătește de 1 Decembrie, Ziua Națională a României. Inscripția „BRAŞOV” de pe Tâmpa va fi luminată în culorile naționale