Last Updated on septembrie 11, 2017 Duminică seara o turistă din Marea Britanie ne întreba în Gara Brașov cum să deosebească taximetriștii pirați de cei clasici, având în vedere că au aceleași tăblițe de identificare.
O altă turistă, Teodora Elena Matei, a povestit pe Facebook ce a pățit în Gara Mare.: Aseară scriam despre surpriza neplăcută de la Brașov care, slavă Domnului, n-a reușit să umbrească farmecul celorlalte trăiri de-acolo. Așa… ajung vineri după-amiază în gară, cu vreo douăzeci de minute înainte de întâlnirea autorilor Tritonic cu cititorii, la cafeneaua Hof. Mai fusesem în februarie, știam că e în Piața Sfatului, o reperam ușor dacă ajungeam acolo, dar n-aveam nici cea mai vagă idee cum să fac asta decât cu un taxi.
Văd, fericită, o puzderie de taxiuri în dreapta gării și mă îndrept spre primul șofer, că așa e politicos. Domnul stătea de vorbă cu cineva, se îndepărtează de persoana respectivă, iar eu îi spun unde vreau să ajung. El mă îndrumă: „Mergeți la băieții din spate!” „Băieții” s-au manifestat după cum urmează: primul mi-a făcut un semn de negație din cap, fără să deschidă gura, al doilea nu înțelesese bine denumirea destinației și, nefiind cartierul Bartolomeu cum înțelesese inițial, a ridicat neputincios din umeri și a sprijinit mai departe aripa dreapta a mașinii.
Nu știu dacă pe față mi se citea stupefacție sau disperare, cert e că un al treilea mi-a făcut semn să mă duc la el. A oftat adânc la auzul cererii mele, dar s-a înduplecat să mă ducă. I-am spus că, acolo de unde vin, nu se refuză nicio cursă, oricât ar fi de scurtă. N-a răspuns, doar a dat mai tare imnurile religioase. Mă gândesc că, fiind sărbătoare mare, și-a făcut o pomană cu mine.
Am ajuns la destinație, m-a lăsat lângă o trecere de pietoni și i-am dat 15 lei pentru o cursă de 10. În timp ce eu coboram, de geamul din dreapta se apropiau doi potențiali clienți venind din sensuri opuse. Cred că domnul nu era dispus la o nouă pomană, pentru că negocierile au continuat după ce eu traversasem spre Piața Sfatului, trăgând cu coada ochiului.
La mine, în Ploiești, sâmbăta dimineața merg la sală cu taxiul. Cursa costă până în 5 lei. Las maxim 7. Nu m-a refuzat nimeni. Un șofer mi-a spus odată: „Doamnă, dacă se-nvârte roata, iese și banul! Dacă refuzăm o cursă și ne reclamați la OPC, ei vin la firmă și riscăm să ne pierdem atestatul.”
Acum stau și mă-ntreb: oare toată marea aia de mașini de lângă gara din Brașov așteaptă doar curse de sute de lei? Șoferii lor și patronii firmelor or avea nevoie de bani sau au găsit un loc potrivit să stea la aer și să dea din umeri, din când în când?
