Last Updated on decembrie 18, 2015 Împodobirea bradului este o tradiție veche de Crăciun. Brașovul are 100 de milioane de brazi, potrivit Monitorul Expres. Rădăcinile din stema cetăţii Brașovului se spune că sînt de brad, iar primele împăduriri din spaţiul românesc au fost realizate cu brazi, la Braşov, acum 500 de ani.
Astăzi, brazii braşoveni sînt cei mai falnici şi au stabilit recorduri naţionale. Iar dacă ne uităm la suprafeţele împădurite ale judeţului, mai mult de un sfert sînt păduri de răşinoase, unde bradul creşte în voie.
Plantaţi de mîna omului sau crescînd sălbatic, în rezervaţiile naturale, brazii Braşovului trec de 100 de milioane. Dacă ar fi toţi împodobiţi, am avea cei mai mulţi brazi de Crăciun din lume, jumătate de milion numai pe Tîmpa. Mai mulţi decît sînt tăiaţi în fiecare an, de Crăciun, în România.
Brazii au oprit viiturile din Şchei
Pe vremea dacilor, pădurile ocupau suprafeţe mult mai întinse decît în prezent, mai mult de trei sferturi din spaţiul actualei Românii era numai pădure, potrivit Monitorul Expres.
Nu e de mirare că, tocmai datorită bogăţiei de aur verde, a apărut mai tîrziu denumirea Transilvania („Ţara de dincolo de pădure“). Strămoşii noştri exportau lemn pe Dunăre către Grecia, Italia, Asia şi Nordul Africii. Pe Columna lui Traian sînt reprezentaţi 224 arbori, printre care şi bradul.
n mitologia românească acest arbore e considerat copacul vieţii şi al longevităţii, fiindcă trăieşte aproape o mie de ani. Bradul este un element de rezistenţă, prin rădăcinile lui, asigură solului stabilitate. Aşa se explică de ce, în secolul XV, braşovenii au plantat brazi pe pantele puternic înclinate ale Postăvarului, ca să stăvilească torentele care inundau uliţele.
Practic, prin reîmpăduririle din Şchei, românii au conştientizat pentru prima oară în istorie că pădurile nu trebuie tăiate haotic. Astfel, din cronicile cetăţii au dispărut relatările despre viiturile catastrofale atît de frecvente înainte, cînd locuitorii cetăţii prindeau peşti în Biserica Neagră.
Primele reglementări oficiale privind modul de folosire a pădurilor au apărut însă abia spre sfîrşitul secolului XVIII, mai întîi în Transilvania (1781), apoi în Bucovina.
[ads2]
Cel mai înalt brad din România creşte la Şinca Veche
Exterminarea bradului din Carpaţi nu este o problemă doar a zilelor noastre, cînd dispar cîte trei hectare de pădure în fiecare oră. Într-un fragment apărut în 1939 în „Flora României“, academicianul I. Simionescu trăgea un semnal de alarmă:
„Sînt tăiaţi fără milă pentru scînduri, iar puieţii de brad sînt nimiciţi fără măsură la Crăciun, de cînd s-a introdus şi la noi moda Pomului de Crăciun, care înlocuieşte tot mai mult la oraşe străbunul obiceiu al Stelei“.
Schimbările climatice, manifestate prin creşterea temperaturilor şi scăderea precipitaţiilor, afectează brazii, care se usucă văzînd cu ochii. Aşa s-a întîmplat şi cu brazii de pe Tîmpa. Nu agreează seceta, dar nici inundaţiile, îngheţurile tîrzii, gerurile excesive, vîntul rece şi uscat. Cu toată această nouă climă, atît de diferită de cea din Braşovul de odinioară, în pădurea de la Şinca Veche trăieşte cel mai înalt brad din România.
Are 62,5 m, cu un metru mai mult decît cel din Penteleu (Buzău), deţinătorul vechiului record. Tulpina are o circumferinţă de trei metri. Falnicul brad e înalt cam cît un bloc cu 22 de etaje.
World Wide Fund România vrea ca această pădure virgină, unicat în Europa, uimitor de bine conservată de milenii, să fie inclusă în patrimoniul UNESCO. Bradul braşovean va ajunge astfel protejat la nivel mondial.
Însă ceea ce e şi mai spectaculos e că în pădurea de la Şinca, majoritatea brazilor au peste 55 de metri. Aici totul e încremenit, omul nu a intervenit în niciun fel, lemnul uscat e lăsat să putrezească şi să hrănească arborii tineri, contribuind astfel la regenerare. Brazii braşoveni sînt frumoşi şi mulţi. Depinde de noi dacă vom şti să ne lăudăm cu ei şi peste ani.
