Last Updated on mai 13, 2015
Oraşul Braşov şi localităţile din jurul său au format în anii `70 şi `80 ai secolului trecut una din cele mai puternice concentrări industriale din România.
Industria din această zonă, profilată pe producerea bunurilor intermediare destinate celorlalte ramuri ale economiei a fost puternic afectată de declinul economic înregistrat de România în anii ´90 şi de lipsa investiţiilor pentru retehnologizare, ceea ce a condus la închiderea mai multor coloşi industriali, se arată într-o analiză a celor de la Forbes România.
Astăzi, 25 de ani mai târziu, oraşul de la poalele Tâmpei renaşte, atât din perspectivă industrială – oraşul beneficiază de o serie de parcuri industriale -, cât şi din punct de vedere al serviciilor.
„Braşovul, un oraş cu o bogată tradiţie manufacturieră şi industrială, se află acum într-un plin proces de renaştere. Economia Braşovului creşte cu peste 5% anual, dublul creşterii la nivel naţional, iar firmele braşovene, multe dintre ele parte din mari companii europene, au exporturi anuale de peste două miliarde de euro”, spune Silviu Savin, partener Ascenta Management, dezvoltatorul proiectului Coresi Business Park, citat de bzb.ro
„Industria de servicii, mult timp aflată la mare distanţă în urma producţiei industriale, este şi ea în plin avânt. Talentul local, absolvenţii Universităţii Transilvania şi ai celorlalte instituţii de studii superioare braşovene, prin aptitudinile lor tehnice, economice şi ştiinţifice precum şi prin multilingvism, reprezintă o bază largă de selecţie pentru industria de servicii.
Credem că toate aceste atuuri, precum şi proximitatea faţă de Bucureşti şi, de ce nu, calitatea vieţii într-un oraş frumos şi un mediu natural deosebit, vor ajuta Braşovul să depăşească într-un orizont de timp apropiat alte oraşe de talie similară precum Iaşul sau Timişoara”.
Chiar dacă perspectivele sunt îmbucurătoare pentru Braşov şi economia sa, ascensiunea oraşului este întrucâtva stopată de proiectele de infrastructură, mai exact de întârzierea lor.
Tronsonul Comarnic-Braşov, parte a autostrăzii A3 Bucureşti-Braşov, încă nu este în lucru. Oricum, chiar dacă tronsonul ar fi construit, Braşovul tot nu ar fi legat de Bucureşti printr-o autostradă, întrucât mai este de construit o bucată între Comarnic şi Ploieşti.
Nici Aeroportul Internaţional Ghimbav, care urmează să deservească Braşovul, nu este încă gata, deşi termenul de finalizare era anul 2014. În prezent, sunt realizate pista, în lungime de 2.850 de metri, singura în afara aeroportului Henri Coandă care permite aterizarea unor aeronave de mari dimensiuni, precum şi împrejmuirile.
Advertisements
