Last Updated on iulie 21, 2014
De la popasul care se va amenaja la Prăpastia Lupului se va putea vedea Tâmpa, Măgura Codlei, Cetatea Râşnov, Râşnovul, Cristianul şi Vulcanul. În zilele senine, panorama se deschide până la Munţii Făgăraşului şi zona Bod-Feldioara, spre judeţul Covasna.
Turiştii care vor urca din Poiana Braşov spre Vârful Postăvaru pe Drumul Roşu au parte de două surprize. Regia Pădurilor Kronstadt şi Salvamontul Braşov vor amenaja un traseu tematic şi un popas de unde se vede mare parte din Ţara Bârsei. În locul unde va fi amenajat popasul tip Belvedere, primele amenajări au fost făcute încă în 1930, de către SKV.
Ca să cultive dragostea de munte şi drumeţii în rândul copiilor, salvamontiştii şi cei de la Regia Pădurilor Kronstadt au decis să amenajeze un traseu tematic care pleacă de la pârtia Bradul şi ajunge până la Vârful Postăvaru. Pe parcurs, copiii şi adolescenţii care vor alege acest traseu vor avea parte de multe surprize plăcute.
„Traseul turistic tematic va pleca din Poiana Braşov, va trece pe la refugiul Carol Lehmann, Peştera de Lapte – care se va putea vizita -, cu sosire înapoi în Poiana Braşov. Pe traseul respectiv vor fi panouri informative legate de floră şi faună. Vor fi descrise speciile de animale care trăiesc în masivul Postăvaru, florile, ciupercile, urme de animale pe care le vor face în gips, pentru ca orice copil să vadă cum arată aceste urme”, a explicat Alexandru Ferencz, şef Serviciul Salvamont Braşov. (sursa: BZB)
Undeva la jumătatea traseului, drumeţii vor putea face un popas, chiar la finalul Prăpastiei Lupului. Aici diferenţa de nivel ajunge chiar şi la 100 de metri, astfel că peisajul este unul extrem de spectaculos.
„De la Prăpastia Lupului putem vedea începând de la Tâmpa, Măgura Codlei, Cetatea Râşnov, Râşnovul, Cristianul şi Vulcanul”, mai spune Ferencz. Mai mult, în zilele senine se văd Munţii Făgăraşului şi zona Bod-Feldioara, spre judeţul Covasna.
Primele amenajări la popasul de tip Belvedere au fost făcute în 1930 de Siebenburgischer Karpathen Verein (Asociaţia Carpatină Transilvană), aşa cum se vede imprimat pe balustrada deja existentă într-o parte a popasului. S
alvamontiştii doresc să extindă balustrada pe întreaga buză a Prăpastiei Lupului, astfel încât de aici să se poată vedea o zonă cât mai mare.
Priveliştea este una deosebită în zilele cu soare, însă în zilele în care ceaţa se ridică treptat este cu adevărat uimitoare.
Din păcate, salvamontiştii spun că prea puţini turişti români se încumetă să urce pe jos până la Vârful Postăvaru. În schimb, turişti din întreaga Europă sau chiar din Israel pot fi întâlniţi mai tot timpul urcând sau coborând pe traseul existent în acest moment.
