Last Updated on mai 10, 2014
Braşovul ocupă locul 8 în topul judeţelor României, în ceea ce priveşte numărul de persoane plecate la muncă în străinătate, cu un procent de 5% din populaţie stabilită peste graniţă.
Aproape 2,5 milioane de români se află, oficial, la muncă în străinătate, însă numărul lor real ar putea fi şi mai mare.
Criza internă de la mijlocul anilor ‘90, care a pornit valul masiv de plecări, s-a resimţit cel mai adânc în nordul ţării şi a coincis cu o perioadă de „boom” în construcţii în Italia şi Spania, care le-a deschis calea angajării.
Conform Evenimentul Zilei, de departe, Moldova e „furnizoarea” celor mai mulţi emigranţi, urmată de centru şi Banat, topul fiind dominat de judeţul Neamţ, cu peste 11% dintre cetăţeni plecaţi la muncă în străinătate, urmat îndeaproape de Bacău, cu 9%.
Surprinzător, oltenii şi muntenii, afectaţi şi ei serios de sărăcie, nu s-au înghesuit să treacă graniţe, cei mai puţini „stranieri” fiind din sudul ţării. Din unele judeţe au plecat şi câteva zeci de mii de locuitori, cam cât populaţia unui municipiu. (sursa: BZB)
Prin tradiţie, destinaţiile preferate rămân Italia şi Spania, însă, în ultimii ani, românii par să fi prins gustul ţărilor germanice şi nordice, mai puţin afectate de criză decât cele „latine”.
Economia subterană, propice angajărilor
Nici preferinţa pentru Italia şi Spania nu este întâmplătoare. „Perioada de criză din România de la sfârşitul anilor `90 a coincis cu o perioadă de boom în construcţii în Spania şi Italia, ceea ce ştiau românii să facă cel mai bine. Iar pentru Italia mai e ceva: e societatea europeană cu cea mai ridicată medie de vârstă a populaţiei, existând o nevoie mare de îngrijiri la domiciliu”, explică specialiştii în domeniul migraţiei. Deşi au explorat şi ţările germanice la începutul anilor 2000, românii nu prea s-au acomodat. O parte dintre românii din Italia au ajuns acolo dinspre Germania, Austria, Franţa, ca alternativă la un mediu la care nu s-au adaptat. Înainte de intrarea în UE, problema vizelor era mai complicată, pe când Italia a mers şi pe economie subterană. Românilor le-a convenit să lucreze la negru, iar oamenilor de afaceri de acolo, la fel.
Românii au dat sapa pe Roma
Dacă în perioada 1996-2008 au fost mai multe plecări din mediul urban în străinătate, după 2009, când a început să se resimtă criza şi la noi, raportul s-a inversat în favoarea ruralului. „Foştii navetişti de la stat la oraş au rămas şomeri şi au fost nevoiţi să se întoarcă acasă, unde nu s-au mai putut adapta. Astfel, în loc de marile oraşe ale României, au ales Roma. Totodată, gradul de frustrare a populaţiei tinere de la sat a crescut, iar în plus, a crescut nivelul de aspiraţii al populaţiei, prin informaţia care a intrat în ţară prin rude, prieteni, care veneau de Sărbători acasă, le-a deschis ochii”, explică sociologii nivelul migraţiei.
