Last Updated on decembrie 30, 2018 Cel mai dramatic eveniment petrecut în Braşov este considerat marele incendiu din 1689, care aproape că a distrus toată cetatea. Se spune că focul ar fi fost aprins de o mână criminală. Potrivit unor legende, trupele austriece nu au uitat refuzul braşovenilor de a ceda oraşul şi s-au răzbunat.
Cu un an înainte, la Făgăraş se semnase un tratat prin care cetatea braşoveană trebuia să găzduiască o garnizoană austriacă. Localnicii nu sunt, însă, de acord cu acest lucru şi se revoltă.
Austriecii asediează cetatea, la zidurile căreia se duc lupte puternice.
Judele oraşului şi mai mulţi senatori au fost arestaţi de către protestatari pentru că cedaseră atât de uşor şi vânduseră cetatea austrieciilor. În cele din urmă, încercuiţi, capii răscoalei cedează şi predau cheile oraşului. (sursa: brasovultau.ro)
După un an, la 21 aprilie 1689, are loc cel mai mare incendiu din istoria burgului braşovean. Era o zi de primăvară caldă şi uscată, cu un vânt puternic care a înteţit şi răspândit rapid un foc ce izbucnise pe Strada Fânarilor ( azi, Castelului), din motive necunoscute.
Casele, fiind în mare parte construite din lemn au ars în întregime, iar sute de oameni- circa 300 , potrivit unor surse documentare, au murit arşi sau asfixiaţi. În câteva ore, arde aproape tot oraşul. Pe lângă locuinţe, limbile de foc mistuie magazinele şi atelierele breslelor, Turnul Casei Sfatului se năruie, fiind afectate chiar şi clădiri izolate precum Turnul Alb şi Turnul Negru (numit aşa după acest incendiu).
Ca să anunţe nenorocirea, tunurile de pe Cetăţuie au început să bubuie, speriind şi mai tare oamenii care fugeau care încotro.
Şi Biserica evanghelică Sfânta Maria a suferit pierderi imense. A ars întâi acoperişul, care din cauza greutăţii s-a prăbuşit, focul s-a extins apoi în interiorul bisericii, unde au ars mobilierul şi toate materialele perisabile. Potrivit istoricul de artă Balint Agnes, în incendiu s-au mai topit clopotele bisericii şi orga, dar şi altarul. În duminica următoare, slujba s-a ţinut în aer liber. De atunci, lăcaşul a căpătat denumirea Biserica Neagră, de la culoare cenuşiu închis pe care au căpătat-o zidurile.
Tot în marele incendiu din 1689, au fost distruse toate manuscrisele şi cărţile din bogata şi vasta bibliotecă fondată de cărturarul Johannes Honterus. Sinistrul a făcut ca puterea economică a Braşovului să scadă aproape total. Mulţi ani după aceea, Braşovul a fost o ruină înnegrită.
În urma acestei calamităţi, autorităţile braşovene decid interzicerea construcţiei caselor din lemn. Refacerea oraşului a durat mai bine de un secol.
