Last Updated on aprilie 22, 2014
Asemenea altor cete de feciori din comunitățile transilvănene, în Lunea Paştilor, Junii Tineri au luat parte la o practica ritualică, obiceiul stropitului. După ce au participat la Liturghia din a doua zi de Paști, la Biserica Sf. Nicolae, ei s-au adunat în Piaţa Prundului (Unirii) și în curtea bisericii s-au împărțit în două cete (altădată erau trei) conduse de armaşi şi de vătaf.
În frunte cu muzicanţii, anume tocmiţi pentru această zi, în sunetele „Marşului Junilor când merg după ouă”, ei s-au îndreptat spre Crucea (troiţa) lui Ilie Birt, pe care au înconjurat-o și unde au cântat Troparul Învierii („Hristos a înviat”), însă departe de linia melodică familiară, într-un fel milităros, aspru.
Apoi, Junii tineri au colindat Șcheiul, oprindu-se la toate troițele unde au cântat Troparul Învierii şi au intrat în toate casele cu fete de măritat în care au fost invitaţi. Junii tineri au stropit cu parfum fetele, după cum este datina în Şchei, spunând:
„Am auzit că aveţi un trandafir, am venit să-l udăm, ca să nu se ofilească”.
Ei au fost primiţi cu băutură, colaci, prăjituri şi ouă roșii. Fetele au fost stropite cu parfum, nu cu apă ca altădată, şi s-a încins petrecerea prin curțile în care a fost loc de horă. Pe alocuri, fetele au păstrat obiceiul să-i împodobească pe juni cu flori multicolore, pe care le-au prins cu bongoşe pe hainele româneşti (costumele tradiționale, populare), iar aceia dintre junii tineri care au adunat cele mai multe flori sunt consideraţi a fi preferaţii fetelor. (sursa: Transilvania Expres)
După ce au colindat cartierul până seara târziu şi au intrat la toate familiile unde au fost invitaţi, Junii tineri s-au întors în Piaţa Unirii. Seara s-a încheiat cu o petrecere acasă la vătaf.
Obiceiul stropitului este multietnic
Atât Junii din Şcheii Braşovului, cât şi celelalte comunităţi din judeţ, fie româneşti, fie maghiare sau germane, au păstrat obiceiurile din a doua zi de Paşti, când la loc de cinste stau ritualurile de purificare prin apă şi fertilizare, ca şi cele de iniţiere practicate de cetele de feciori. Obiceiul junilor este legat de primăvară, s-a îmbogăţit în timp cu semnificaţii creştine, îndeosebi legate de sărbătorile pascale, dar e considerat şi unul din ritualurile de iniţiere în rândul feciorilor.
Sărbătoare mare a fost şi în satele din Țara Făgărașului, în special Vad, unde tot ieri a avut loc o manifestare folclorică cu caracter agrar, „Plugarul”, un obicei de primăvară, un scenariu ritual al morţii şi renaşterii anuale a divinităţii vegetale, practicat de către ceata de feciori, care au „udat” tot satul.
