Last Updated on decembrie 30, 2018 Tampa, Un munte cu măruntaiele pline de apă
Legendele acestui munte vorbesc de balauri, ape subterane şi tuneluri secrete.
Bătrînii braşoveni povestesc că, odinioară, o creatură ciudată omora copiii conducătorilor urbei. I-a venit de hac un măcelar care a băgat piatră de var într-o piele de viţel şi a lăsat-o la gura grotei unde sălăşluia balaurul. Dihania a înghiţit „viţelul“, a băut apă, burta i s-a umflat şi a crăpat.
Privit din depărtare, muntele Tîmpa parcă ar semăna cu un dragon adormit.
O altă legendă cu balauri vorbeşte despre o călugăriţă care ar fi trăit într-o peşteră de pe muntele Tîmpa. Ea a găsit într-o zi, cînd era plecată prin pădure, un pui de balaur, pe care s-a îndurat să-l îngrijească. Cînd a crescut, animalul a mîncat-o. În memoria ei, caverna respectivă a fost numită „Peştera Călugăriţei“. (sursa: Monitorul Expres)
Prof. dr. Vasile Oltean arată că, în 1770, sub Tîmpa era „Uliţa Călugăriţelor“ (Nonnengasse).
O altă legendă spune că în măruntaiele Tîmpei ar fi un mare lac, rămăşiţă a mării preistorice, iar dacă s-ar da cep acestui rezervor natural, Braşovul ar fi înghiţit de ape. La începutul anilor ’40, s-a pus problema săpării unui tunel pe sub Tîmpa. La izbucnirea războiului, proiectul a fost abandonat. În 1979, muntele a fost străpuns pentru construirea cartierului Răcădău. Tunelul era lung de 842 m, lat de 9,8 m şi înalt de 7,65 m. S-au excavat atunci 100.000 metri cubi de rocă. În timpul săpăturilor nu s-a găsit apă. Însă legenda nu s-a stins.
În 1937, Alfred Prox a cercetat „cisterna“ din incinta fostei capele, sursa de apă a vechii cetăţi, cu diametrul de 6,8 metri. Fîntîna a fost adîncită în stîncă pînă la 5 metri, unde, spre surprinderea tuturor, s-a dat de apă.
Şi legenda tunelurilor continuă să fie povestită. Se spune că două tuneluri ar străbătea Tîmpa, unul pornind din Casa Sfatului şi deschizîndu-se în grota din spatele grădinilor de pe Strada Dobrogeanu Gherea.
