Last Updated on aprilie 24, 2025 
Românii care au economii în bănci precum Banca Transilvania, BCR, BRD, ING, CEC Bank sau Raiffeisen primesc vești importante. Modul în care sunt ținuți banii în bancă se schimbă, în contextul în care băncile reacționează la concurența tot mai acerbă a statului român pe piața de economisire.
După ce Guvernul a lansat cu succes titlurile de stat Tezaur și Fidelis, cu dobânzi semnificativ mai mari decât cele bancare și scutite de impozit, băncile au fost nevoite să își ajusteze rapid strategiile pentru a rămâne competitive. În 2024, populația a investit aproape 33 de miliarde de lei în aceste titluri, transformând statul într-un competitor serios pentru sistemul bancar.
Titlurile de stat vin nu doar cu randamente ridicate – în unele cazuri de până la 7% – ci și cu beneficii fiscale importante: dobânzile nu sunt impozitate. Spre comparație, la un depozit bancar de 10.000 de lei, la o dobândă de 7%, câștigul net este de doar 630 lei, după impozitare. Prin urmare, economisirea prin intermediul statului a devenit o opțiune tot mai atractivă, scrie Siguranța Financiară.
În fața acestei concurențe, instituțiile bancare au lansat oferte noi, concentrate pe termene scurte, de 4-5 luni, unde dobânzile sunt chiar mai mari decât cele oferite pentru depozitele la 12 luni. Obiectivul: atragerea de fonduri proaspete și păstrarea clienților existenți.
TBI Bank, de exemplu, a crescut dobânda pentru depozitele pe 5 luni la 6,60%, o valoare superioară celor oferite pentru termene mai lungi (6,45% pentru 12 luni online și 6,25% în sucursală), scrie stiripesurse.ro.
Raiffeisen Bank a lansat o campanie agresivă cu dobânzi de 6% pentru depozitele pe 4 luni, comparativ cu 4,9%-5,2% la 12 luni. Oferta este valabilă și pentru valute: 3% pentru euro și 4% pentru dolari.
ING vine și ea cu o ofertă competitivă: dobânzi de până la 4,9% pentru depozitele Bonus pe 4 luni, dedicate fondurilor noi și clienților care își încasează veniturile în cont. Și aici, oferta pe termen scurt este mai avantajoasă decât cea la 12 luni.
Românii care au investit în aur au tras lozul câştigător. Expert: „A rămas singura marfă sigură”
Românii care au investit în aur au tras lozul câştigător. Preţul metalului preţios e la un nivel istoric, 480 de lei pe gram. În schimb, o altă „marfă” considerată sigură până acum s-a prăbuşit brusc: dolarul. Pentru noi, sunt avantaje: preţuri mai mici la pompă şi mărfuri chinezeşti mai ieftine.
Dolarul este în cădere liberă. Moneda a atins cea mai mică valoare din ultimii trei ani. „Se depreciază faţă de euro. Noi rămânem constant faţă de euro. Se depreciază dolarul şi faţă de leu”, spune Adrian Mitroi, profesor de economie.
„Politica Americii a devenit impredictibilă. Şi am văzut chiar presiuni făcute de preşedintele Trump asupra preşedintelui Băncii Centrale Americane, în direcţia scăderii dobânzilor”, a precizat Bogdan Glăvan, profesor de economie.
Un dolar este cotat acum la 4 lei şi 35 de bani. În toamna anului trecut ajunsese la 4 lei şi 44 de bani, iar în urmă cu fix un an era 4 lei şi 66 de bani, scrie Observator.
„Nu avem şi avantajul dobânzilor mai mici şi pe leu. Dobânzile pe dolar vor rămâne mari. Un dolar mai slab cheamă dobânzi mari. Nu putem, din cauza inflaţiei şi a deficitului, să scădem dobânzile la acest moment”, a explicat Adrian Mitroi, profesor de economie.
Economiştii spun că dolarul va continua să se deprecieze. Asta în timp ce aurul bate record după record. BNR l-a cotat la 480 de lei pe gram. „Aceste taxe mărite au făcut investitorii să se reorienteze către un activ mult mai sigur. Cu o cerere foarte mare, şi preţul s-a dus foarte sus. Am văzut o creştere de 60-70% a numărului clienţilor”, spune Victor Dima, manager trezorerie.
„Oamenii nu mai ştiu în ce să investească. Aurul a fost dintotdeauna un activ de refugiu. Ca şi dolarul, numai că dolarul a încetat să mai fie. Aurul a rămas singurul activ, singura marfă sigură”, adaugă Bogdan Glăvan, profesor de economie.
