Un reputat oncolog dezvăluie: Dieta, mișcarea și un obicei neașteptat. Cum rămâne în formă un cercetător de 96 de ani

Last Updated on martie 19, 2025 Un reputat oncolog dezvăluie: Dieta, mișcarea și un obicei neașteptat. Cum rămâne în formă un cercetător de 96 de ani 1

Longevitatea nu înseamnă doar a trăi mai mult, ci și a trăi mai bine. Secretul unei vieți lungi și sănătoase pare să stea într-o combinație de alimentație echilibrată, mișcare și o viață socială activă.

Silvio Garattini, un reputat oncolog și cercetător italian în vârstă de 96 de ani, este un exemplu remarcabil al longevității active. Fondator al Institutului de Cercetare Farmacologică „Mario Negri” din Milano, el și-a dedicat viața studiului medicamentelor și impactului lor asupra sănătății, scrie Adevarul.

Pentru Garattini, cheia unei sănătăți optime nu constă doar în tratarea bolilor, ci mai ales în prevenirea lor. Cu toate acestea, el deplânge faptul că sistemul de sănătate actual este orientat predominant spre prescrierea de medicamente, transformându-se mai degrabă într-o afacere decât într-un instrument de bunăstare. „Medicina a devenit o piață: prea multe medicamente și, adesea, prescrise inutil”, subliniază el.

Un exemplu elocvent este diabetul, care afectează 3,7 milioane de persoane în Italia, țara sa natală. „Este o boală care ar putea fi prevenită, dar prevenția nu este o prioritate”, explică specialistul. „Italia are cel mai mare număr de persoane în vârstă din Uniunea Europeană, dar dacă analizăm speranța de viață sănătoasă, ne situăm mult mai jos în clasament”, avertizează el.

„Este esențial să vorbim despre sănătate în școli – o oră pe săptămână”
Soluția sa este clară: educația pentru sănătate trebuie să înceapă încă din copilărie, prin lecții săptămânale în școli, și să se extindă la formarea medicilor și a managerilor din sistemul sanitar.

Cercetătorul italian nu a mai luat antibiotice de 40 de ani
Viziunea sa minimalistă asupra medicamentelor se reflectă și în propriul stil de viață: nu a luat antibiotice de 40 de ani, iar singurul tratament de care a avut nevoie recent a fost un anticoagulant, din cauza unei ușoare fibrilații atriale.

„Dacă ar fi necesar, aș lua medicamente, dar nu are sens să le folosim în mod inutil, doar din rațiuni comerciale”, concluzionează el.

Mișcare, alimentație și viață socială – pilonii unei longevități sănătoase
Printre obiceiurile care l-au ajutat să ajungă la o vârstă înaintată într-o formă optimă, Garattini subliniază importanța mișcării zilnice. În ciuda anilor săi, continuă să meargă cinci kilometri pe zi, într-un ritm alert – un exercițiu pe care îl consideră esențial atât pentru corp, cât și pentru minte. „Nu ajută doar fizicul, ci și claritatea mentală. Pentru mine, este o formă de meditație”, mărturisește el.

„Cantitatea de calorii trebuie să fie în echilibru cu ceea ce facem zilnic”
În ceea ce privește alimentația, urmează principiile dietei mediteraneene, consumând echilibrat fructe, legume, pește și carbohidrați complecși, în timp ce reduce aportul de carne și grăsimi. În plus, preferă să sară peste prânz, susținând că aportul caloric ar trebui să fie direct proporțional cu nivelul de activitate fizică. „Alimentația trebuie să fie variată și moderată. De exemplu, eu nu iau prânzul. Cantitatea de calorii trebuie să fie în echilibru cu ceea ce facem zilnic”, explică el.

Totodată, nu este adeptul eliminării drastice a zahărului, atâta timp cât este consumat cu măsură. „Creierul are nevoie de aproximativ 90 de grame de zahăr pe zi, incluzând atât zaharuri simple, cât și complexe. De exemplu, eu nu refuz niciodată un desert mic seara”, mai recunoaște Silvio Garattini.

S-a descoperit ce au în comun cei mai longevivi oameni. Analizele de sânge arată cine poate ajunge la 100 de ani
Nivelurile scăzute de glucoză, creatinină și acid uric reprezintă caracteristici comune descoperite în profilul sangvin al persoanelor care ating vârsta de 100 de ani, conform celui mai amplu studiu realizat până acum în acest domeniu, scrie Hotnews.

Cercetătorii de la Institutul Karolinska din Suedia au identificat aceste particularități metabolice încă din perioada în care subiecții aveau 65 de ani, cu 35 de ani înainte ca aceștia să devină centenari. Rezultatele indică faptul că longevitatea extremă nu este determinată exclusiv de noroc, ci și de factori care țin de stilul de viață.

Centenarii nu mai sunt o raritate, ci dimpotrivă – sunt segmentul demografic cu cea mai rapidă creștere la nivel global, iar numărul lor s-a dublat la fiecare zece ani din 1970, potrivit statisticilor. Această tendință i-a făcut pe oamenii de știință să caute răspunsuri: există o amprentă biologică a longevității?

Previous Story

Scandal în Parlament: Anamaria Gavrilă a sunat la 112, din Parlament, și a cerut polițiștilor să îi dea afară pe jurnaliști

Next Story

Wizz Air, companie care operează și la Aeroportul Brașov lansează una dintre cele mai lungi curse