Last Updated on septembrie 2, 2024 
Brașovul are șanse mari să fie ocolită de o linie ferată de mare viteză București-Budapesta. Blocajele uriașe pe DN1 nu impresionează autoritățile care vor să pună trenurile spre Sibiu și nu pe Valea Prahovei-Brașov. Realizarea unei linii de cale ferată de mare viteză între București și Budapesta, proiect convenit luna trecută de premierul Marcel Ciolacu și Viktor Orban la Vila Lac, va avea nevoie de un studiu de fezabilitate, iar experții din Ministerul Transporturilor au făcut o analiză preliminară și au identificat două scenarii.
Un posibil traseu va lega București de Epsicopia Oradei, iar costurile estimate sunt de 17 miliarde de euro.
Detaliile apar într-un răspuns oficial comunicat joi, 29 august, de Ministerul Transporturilor deputatului PNL Radu Moisin, care a cerut detalii imediat după vizita premierului Ungariei la București.
Ministerul spune că o legătură feroviară de mare viteză sau cu viteză sporită care să conecteze zona Constanţa/Port Constanța cu Capitala României și mai departe cu Budapesta și implicit cu rețeaua europeană de cale ferată modernă este stipulată în documentul strategic de programare a investiţiilor în infrastructură, respectiv Master Planul General de Transport.
„Pentru realizarea concretă a liniei de mare viteză Budapesta-Bucureşti, în Programul Investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021-2030 este propusă realizarea unui Studiu de fezabilitate pentru construcția unei cãi ferate de mare viteză pe axa est-vest care să se suprapună cât mai puţin cu investițiile feroviare realizate sau în curs de realizare”, arată Ministerul, conform Hotnews.
Studiul de fezabilitate ar trebui să se realizeze în baza unor studii de teren specifice (geologice, topografice si de mediu) și să prevadă viteza de operare a trenurilor: mare viteză/viteză sporită (200 km/h, 250 km/h, 300 km/h, peste 300 km/h).
Până la realizarea acestui studiu de fezabilitate, experții din Ministerul Transporturilor au realizat o analiză preliminară din care au rezultat „două potențiale abordări”:
1. Un aliniament sustenabil din punct de vedere economic și social pentru dezvoltarea unei cãi ferate de mare viteză/viteza sporită poate fi: Bucureşti – Pitești – Curtea de Argeş – Sibiu – Mediaş – (Târgu Mures) – Cluj-Napoca – Zalău – Oradea – Episcopia Bihor.
2. Un aliniament hibrid ce include secţiuni modernizate la nivelul 160 km/h pentru o parte a traseului (traversäri montane, culoare existente), respectiv aliniament nou cu viteză de peste 200 km/h, în funcție de aspectele geografice şi cele de rentabilitate economică pe anumite porţiuni ale traseului.
O astfel de abordare presupune valorificarea unor investiții deja realizate, în curs de realizate sau în faza de proiect de modernizare. Astfel traversarea montană s-ar putea realiza pe un traseu comun HSR cale ferată convențională.
Între Brașov și Sighișoara sunt șantiere mari care au pornit de câțiva ani și vor fi gata abia peste mulți ani. Trenurile fac peste 3 ore pe nici 130 km, iar pe șantiere, progresul este lent, din cauza lucrărilor complexe, dar și a faptului că au crescut prețurile față de momentul ofertării. Asociația Pro Infrastructură a descris pe larg ce se întâmplă pe șantier, scrie Hotnews.
Proiectul feroviar de 126 km dintre Brașov și Sighișoara, cu contracte de 5,8 miliarde lei semnate în 2020, va reduce timpul de parcurs la 52 minute cu 160 km/h viteză maximă, față de 98 minute în 1995 și peste 3 ore în prezent.
