Last Updated on decembrie 19, 2023 E greu să le spui brașovenilor că nu prea au nevoie de autoturism, și-au înscris dreptul auto în Constituția personală și se luptă pentru acest drept. Sunt dispuși să radă toate parcurile pentru construcția de parcări. Mintea lor este blocată pe parcări, doar pe parcări. Parcare în Centru, parcare acasă, parcare la serviciu. Câte parcări ar trebui construite în Brașov pentru ca toți șoferii să fie mulțumiți? 100.000, 1 milion?
Mihai Nanu: „Pentru cei care încă dezgroapă ideea unei parcări sub parcul central și alte “idei” de parcă până la parcarea cea mare din centru nu s-ar crea ambuteiaje pe Str Iuliu Maniu, 15 Noiembrie, Lungă și de Mijloc, trebuie să afle că există un fenomen numit “cerere indusă” – traficul atrage mai mult trafic-, o parcare mare va atrage și mai multe mașini, iar parcarea respectivă va deveni și ea la rândul ei insuficientă.
Pentru a trata dependența românilor de mașină personală, s-a creat un medicament numit Legea nr. 155/2023 privind Mobilitatea Urbană Durabilă prin care pe scurt se dorește scăderea traficului auto personal în oraș, prioritizarea transportului public și scăderea poluării.
Primul argument pentru care trebuie să se renunțe la idei năstrușnice este instituirea în cele 13 mari municipii din România a Zonelor cu Nivel Scăzut de Emisie. Astfel:
1. În maximum 2 ani de la intrarea în vigoare a legii, deci până în mai 2025, 13 municipii din România sunt obligate să instituie zone cu nivel scăzut de emisie (ZNSE) prin care se vor institui restricții și/sau taxare pentru accesul autovehiculelor în vederea îmbunătățirii calității aerului. În interiorul acestora va fi permis accesul doar pentru autovehiculele care respectă standardele de emisii ale zonei și, dacă este cazul, care achită tariful aferent zonei.
Zonele cu nivel scăzut de emisii pot fi de două tipuri și consiliile locale ale celor 13 municipii sunt libere să opteze pentru unul dintre ele: zonă cu tarife de acces, caz în care autoritatea locală trebuie să implementeze mecanisme care să asigure accesul în mod controlat în respectivul perimetru, respectiv zonă fără tarife de acces, dar cu mecanisme care să asigure un control aleatoriu prin intermediul poliției locale. Dacă vor fi instituite tarife de acces, 75% din valoarea veniturilor colectate trebuie să meargă către investiții în proiecte pentru protecția mediului, în special pentru îmbunătățirea calității aerului.
Orașele obligate să introducă ZNSE până în mai 2025, deci care în 2024 deja ar trebui să demareze studiile și dezbaterile publice care vor contura zona restrictivă care va intra în vigoare la termen sunt cele prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, cu modificările ulterioare și anume: Bacău, Baia Mare, Brașov, Brăila, București, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Galați, Iași, Pitești, Ploiești și Timișoara.
Conform legii, orice altă municipalitate care dorește să implementeze o zonă restricționată pentru traficul auto o poate face, dar fără să aibă această obligație.
Mai adaug și faptul că orașe gen Barcelona sau Viena unde românii știu ca există parcări în centru au desființat/vor desființa mii de locuri de parcare în centrul vechi, fie ele subterane sau nu. Viitorul nu este al mașinii personale prin oraș, obișnuiți-vă cu asta!”
„Nu este vorba si nu a fost niciodata vorba si nu va fi niciodata vorba despre NUMARUL locurilor de parcare ci despre PRETUL lor.
Cererea mare din acest moment este generata nu de masini ci de PRETUL de 3lei/ora.
La 15-20 lei/ora situatia ar arata altfel. Adica normal.
Asta ca O masura, evident, nu singura.
Degeaba dam din gura si ne certam pe FB cand parcarea in Centrul Istoric al Brasovului este, practic, gratis”
„Cât prețul pentru o oră de parcare este mai ieftin decât biletul RatBv nu faci nimic. Deasemenea cu o mașină de ridicare nu faci curățenie în oraș. Apropo aceasta mașină nu am văzut-o pe Bălcescu, Castelului, Prundului niciodată…”
