Anti-Aeroport: Braşov – Budapesta, nici 2 ore cu trenul. „Neplăcerile cauzate de prea multe avioane care decolează şi aterizează pot fi compensate prin înlocuirea zborurilor pe distanţe scurte cu trenuri de mare viteză”

Last Updated on iulie 4, 2023 Comisia Europeană vrea să construiască o linie de mare viteză care să treacă și prin Brașov.  Conform informaţiilor publicate pe site-ul connect-capitals-hsr.eu (versiunea în limba română), pentru ca proiectul de infrastructură să fie luat în calcul, este nevoie de 1.000.000 de semnături ale cetăţenilor UE.

Pe site-ul amintit se arată că în cazul în care s-ar realiza această linie, distanţa dintre Bucureşti şi Budapesta ar putea fi parcursă în 2,5 ore. O astfel de cale ferată ar deveni o alternativă la transportul aerian pe distanţe scurte, scrie bzb.ro.

Anti-Aeroport: Braşov – Budapesta, nici 2 ore cu trenul. „Neplăcerile cauzate de prea multe avioane care decolează şi aterizează pot fi compensate prin înlocuirea zborurilor pe distanţe scurte cu trenuri de mare viteză” 1

Neplăcerile cauzate de prea multe avioane care decolează şi aterizează şi de lipsa de capacitate a aeroporturilor pot fi compensate prin înlocuirea zborurilor pe distanţe scurte cu trenuri de mare viteză.

Acest lucru duce la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, la reducerea zgomotului şi la diminuarea problemelor de capacitate cu care aeroporturile se confruntă de ani de zile”, se arată în materialul amintit.

În materialul prin care se solicită semnăturile cetăţenilor europeni se mai arată că „spre deosebire de avioane, calea ferată de mare viteză poate fi utilizată şi de un tren care face o oprire la fiecare 200 km.

De exemplu, în timp ce capitalele Bucureşti şi Budapesta pot fi conectate cu un tren fără oprire, un alt tren care foloseşte aceeaşi linie la o oră diferită poate face câteva opriri intermediare în oraşe mari, cum ar fi Braşov şi Cluj-Napoca.

În consecinţă, aceste oraşe vor avea, de asemenea, un acces mai rapid decât cel posibil în prezent cu maşina, autobuzul sau avionul”.

Poate România să aibă o linie de mare viteză între Braşov şi Bucureşti?
Pe de altă parte, rămâne de văzut dacă un astfel de proiect va putea fi realizat în România, în special în Valea Prahovei, unde, pentru ca un tren să treacă de 300 de kilometri pe oră ar fi nevoie de tunele extrem de lungi.

De altfel, de mulţi ani România se chinuie de mulţi să găsească o soluţie pentru a moderniza sectorul Braşov – Predeal, astfel încât să se ajungă la 160 km/oră.

În plus, ar apărea şi problemele privind protecţia mediului, pentru că linia de mare viteză ar trece prin arii protejate, iar România are deja un istoric în ceea ce priveşte blocarea unor proiecte din cauza unor lilieci sau specii de insecte.

In Italia circula primele trenuri alimentate cu baterii din Europa

O flota de 20 de trenuri Hitachi Masaccio circula acum in Italia, unde sunt cunoscute ca „Blues” (Albastre). Este prima faza a unui proiect in valoare de 1,23 miliarde de euro care va aduce 135 de trenuri alimentate cu baterii retelei operatorului national Trenitalia, care circula in Calabria, Friuli Venezia Giulia, Lazio, Toscana si insulele Sicilia si Sardinia, potrivit CNN, preluat de Aktual 24.

In Calabria, trenurile circula pe coasta Ionica, in timp ce rutele siciliene includ Messina-Palermo si Messina-Catania-Siracusa. Bineinteles, nu toate trenurile de pe aceste linii vor fi Blues, asa ca pasagerii care vor urca la bord se pot considera norocosi.

Trenurile cu trei si patru vagoane si 300 de locuri sunt hibride, functionand pe baterie, energie electrica si diesel. „Este pentru prima data cand bateriile sunt folosite ca sursa principala de energie pe o flota de trenuri pentru uz comercial in Europa”, a spus Trenitalia intr-un comunicat.

Flota – realizata din materiale reciclabile 93% – va reduce emisiile de carbon si consumul de combustibil cu 50% fata de trenurile diesel, a spus Hitachi intr-un comunicat. Si functionand pe baterii in zonele urbane, pot elimina emisiile si pot reduce poluarea fonica. Un „sistem de consiliere a mecanicului” sugereaza, de asemenea, viteza optima pentru a reduce consumul de energie.

Pe baterie, trenurile au o autonomie scurta de pana la 15 kilometri, dar se pot reincarca pe masura ce merg, folosind pantograful (dispozitivul de deasupra trenului care il conecteaza la o linie electrica) sau prin franare, ceea ce inseamna ca se poate reincarca de mai multe ori in timpul calatoriei. Viteza maxima este de 160 km/h.

Previous Story

Șeful Dan Air: „Aeroportul din Brașov a fost deschis prea repede”. Orarul actualizat al avioanelor Dan Air

Next Story

Brașov. Se scurtează drumul spre Sibiu. Încep lucrările la centura municipiului Făgăraș