Last Updated on iunie 16, 2014
Satul arata ca o fortareata. Casele sunt lipite una de alta, cu porti mari si ferestre ridicate la cativa metri deasupra pamantului. Viscri este o asezare intemeiata de sasii chemati de regele Ungariei acum opt sute de ani pentru a apara granita regatului. Regele le-a dat pamant aici si peste 500 de astfel de sate au fost intemeiate la granita Transilvaniei pentru a sta in calea turcilor. Acum acest sat se afla pe lista monumentelor din patrimoniul UNESCO. Aici termopanul nu exista iar culorile tipatoare pentru fatade sunt interzise. E o asezare care functioneaza dupa reguli proprii, vechi de sute de ani, mostenite de la sasi.
Termopane vs. traditie
Aura Woodward a fost ani de zile directorul unei fundatii caritabile patronate de printul Charles iar acum raspunde de cursurile de restaurare organizate de print. „Aceste locuri sunt vechi de 3-4 sute de ani”, spune ea. „Avem biserici vechi de sute de ani. Ca sa le pierdem noi intr-o generatie este absolut inacceptabil. Ar fi o drama pentru noi ca natiune. Si ca sa avem grija de aceste locuri noi doi lucruri incercam in esenta sa facem: sa pregatim mesteri de aici din sate si lucrand cu comunitatea sa incercam sa le pastreze in mod traditional. Daca le pun geamuri de plastic le fac balcon si le vopsesc portocaliu o sa strice si imaginea satului si investitia lor”.
Printul Charles are si o camera preferata in casa pe care si-a cumparat-o la Viscri. O casa traditionala, datand de la 1875, dupa cum arata inscriptia de pe barna. Camera este simpla, cu mobila veche, din lemn. In sat, oamenii mananca, asa cum s-au obisnuit din mosi- stramosi, gem cu mamaliga si cu branza sau coaste cu mamaliga si gem. Pe „bulevardul” din Viscri, toata zarva o fac cocosii si vacile care s eintorc de la pascut.
Biserica, supermarket medieval
Un drum plin de pamant si de balegar, aer curat si mancare buna, asta a gasit printul Charles la Viscri. Pentru asa imagine parca nu-ti pare rau ca te trezesti, ca oamenii locului, la ora 6. Cei de aici traiesc de pe urma animalelor. Laptele este strans la centrul de colectare construit din bani veniti din Norvegia. Alaturi, o fundatie ii invata pe localnici cum sa pastreze mediul si casele in care s-au nascut, sa pastreze autenticitatea zonei si sa faca bani din asta. Autenticitate si sustenabilitate sunt doua cuvinte pe care le tot auzi in aceste locuri.
Cetatea din sat are si ea o poveste fascinanta. O stie Aura Woodward: „In interiorul acestui zid este biserica si aici se adaposteau oamenii din sat atunci cand erau atacati. Avea rolul de depozit aici si tineau oamenii mancarurile. Si duminica cand veneau la biserica cereau unui om care avea grija. Sa imi dai atata carne, atata slanina si la sf slujbei fiecare avea totul pregatit. Daca uita sa spuna trebuia sa se descurce toata saptamana fara”.
„Daca nu aveti grija de cladiri nu o sa vina nimeni in Romania”
Acum la Viscri au ajuns primii studenti la cursul de restaurare, veniti din Anglia. Lucreaza cu materiale foarte simple asa cum au fostsi cele din care s-au construit aceste cladiri. Henry Rumbold este specialist in restaurare si are un titlu nobiliar. De 14 ani vine la Viscri. ”Daca nu avem grija de cladiri, n-o sa mai vina nimeni sa se uite la ele. Aveti natura pretutindeni, aveti o gramada de astfel de cladini care atrag turisti in tara voastra. De aceea este esential sa aveti grija de ele pentru generatiile urmatoare”.(sursa: stirileprotv.ro)
Pe trepetele cetatii, echipa „Romania, te iubesc!” a intalnit-o pe Caroline Fernolend, cea care a salvat satul Viscri. In anii 90, majoritatea sasilor din sat au plecat in Germania si au lasat in urma lor casele si toata averea. Familia Carolinei nu a plecat. S-a apucat sa promoveze potentialul turistic al localitatii. In primul an a avut 400 de turisti doar din Franta.
