Last Updated on mai 2, 2014
Din lucrarea despre comerţul Braşovului cu ţările române, scrisă de D. Z. Furnică aflăm faptul că în anul 1845 neguţătorii români din Braşov, cu toate că se confruntau cu concurenţa englezească şi rusească„ reuşeau să învârtă un comerţ de peste un milion de florini de argint în Moldova şi Ţara Românească, numai din prăvăliile pe care le-au deschis în numitele Prinţipaturi…”
Prosperitatea şi avuţia şcheienilor se observa şi în portul lor care era imita în mare măsură portul boieresc din Muntenia şi Moldova din secolele XVII-XVIII.
În acele timpuri Şcheiul nu era însă un sat locuit numai de păstori sau de cultivatori de poame, cum îşi imaginează unii, se cuvine să amintim cititorului faptul că mulţi dintre şcheieni erau neguţători specializaţi în marfuri răsăritene „ mătase, indigo, cafea, zahăr, şi altele asemenea. (sursa: Comoara Scheienilor)
Cifrele de afaceri ale unor scheieni sunt fabuloase, dar existau şi asociaţii de neguţători ca Gremiul despre care aflăm că era compus în mare parte din neguţători români, restul fiind bulgari (30), câtiva greci şi albanezi.
