Last Updated on martie 24, 2014
Se spune că lăcaşul de cult a fost săpat în piatră în urmă cu 7.000 de ani şi se presupune că iniţial a aparţinut aceleiaşi civilizaţii care a întemeiat Templul Alb din Insula Şerpilor.
Mănăstirea rupestră de la Şinca Veche este un vechi lăcaş de cult, aşezat în cotul format de Munţii Făgăraş şi Perşani (Dealul Pleşu). A primit denumirea de Templul Ursitelor după un obicei local care se practică şi astăzi. În fiecare an, în ultima duminică dinaintea intrării în post, băieţii satului aruncă roata în flăcări peste dealul unde este biserica. Se spune că aceia care participă la acest ritual îşi vor întâlni ursitul în anul ce urmează.
Misterul datei de naştere a templului l-a făcut şi mai atractiv. Nimeni nu poate spune exact de când datează, pentru că nu există date certe. Istoricii pot doar să speculeze. Pornind de la idea că bisericile din locuri retrase au fost folosite ca loc de refugiu de către călugării ardeleni hăituiţi în anii 1700, pentru a trece la catolicism, se spune că în jurul acestei date a luat fiinţă şi templul de la Şinca. În vremea prigoanei, aici, călugării au putut sluji şi menţine vie credinţa oamenilor locului.
„Nu se poate spune o dată certă a construirii mănăstirii rupestre de la Şinca, dar versiunea acceptată este că anul de naştere ar fi 1742, timp în care bisericile ortodoxe erau interzise. În jurul ei s-au ţesut numeroase legende care au transformat-o în loc de pelerinaj mai ales în perioada sărbătorilor. Mii de oameni vin aici să se roage, convinşi că se vor vindeca de boli sau că îşi vor găsi liniştea sufletească“, a spus Marius Ilinca, istoric.
Încaperi din piatră
Lăcaşul de cult a fost format iniţial din nouă încăperi săpate în stâncă. O parte dintre acestea s-au surpat de-a lungul timpului din cauza ploilor, dar şi din cauza căutătorilor de comori care au săpat în zonă sperând să se îmbogăţească. Vânătorii de comori credeau că aici sunt tezaure dacice. În lăcaşul de cult săpat în stâncă se poate pătrunde printr-un tunel îngust. Prima cameră a mănăstirii seamănă cu o biserică adevărată, al cărei tavan este scobit pentru ca soarele să poată pătrunde în interior. În cea de a doua încăpere pot fi văzute simboluri precum Steaua lui David şi o clepsidră care simbolizează principiul Yin-Yang. În celelalte încăperi ferestrele sunt foarte înguste şi lumina nu poate pătrunde aproape deloc. (sursa: adevarul.ro)
Legendele Templului Ursitelor
Legenda care spune că locul este unul fermecat circulă de acum două secole. Oamenii credeau că în templu este o energie aparte, intrau în galerii şi lăsau acolo haine, icoane, apă şi mâncare. Se întorceau după o vreme, îmbrăcau hainele, beau apa şi mâncau alimente fiind convinşi că vor fi sănătoşi o viaţă întreagă.
O legendă la fel de veche spune că imediat ce ajungi în lăcaşul subteran oboseala dispare ca prin minune şi tot corpul îţi este invadat de energie. Din vorbă în vorbă s-a născut mitul că toţi cei care intră în templu se vindecă de boli. Aşa se face că mii de oamenii vin să-i treacă pragul mai ales în Postul Paştelui. Locul este împodobit cu icoane, flori de munte şi candele care nu apucă să se stingă niciodată.
Vizitatorii au povestit că fie s-au simţit învigoraţi, fie că i-a apucat un somn greu atunci când au intrat în Templul Ursitelor. Se zice că cine doarme măcar şi câteva minute în templu sau în apropierea lui capătă forţe noi şi devine mai puternic. Turnul interior, pe unde intră lumina zilei, este înalt de 10 metri şi seamănă cu o turlă fără acoperiş. Localnicii spun că pe acolo coboară energiile şi că dedesubt, în pământ, ar exista un tunel de comunicare până la Cetatea Râşnovului.
Biserica de sub pământ se află la 50 de kilometri de Braşov, pe drumul spre Sibiu, şi la 22 de kilometri de Făgăraş. Odată ajunşi în localitatea Şinca Veche, mai aveţi 2 kilometri de mers până la templu. Acesta poate fi vizitat între orele 8.00 şi 20.00.
