Last Updated on mai 14, 2017 UPDATE Din cauza timpului nefavorabil, Comitetul de organizare al Jocului de la Șargu a hotărât amînarea acestuia pentru duminca următoare, Alexandru Stănescu, Secretarul Uniunii Junilor
De ziua națională a portului tradițional românesc brașovenii și turiștii sunt invitați să participe la „Jocul strămoşesc de la Şargu al Tinerilor din Cacova”, un eveniment tradiţional al şcheienilor, atestat încă din 1830, ca unul dintre cele trei jocuri strămoşeşti vechi.
Jocul strămoșesc constituie una dintre cele mai vechi și mai spectuaculoase tradiții ale Junilor din Șchei, constituind unul din rarele momente când publicul brașovean poate admira alături de Juni, pe fetele (băiatele) din Șchei, înveșmântate în portul tradițional de Șchei. Costumul de sărbătpare femin din Șchei este constituit din așa-numitele „haine românești” cu originea în vechiul costum medieval al aristocrației românești, reprezentat de cămășile de borangic, fustele și lăibărele din borcart, brâiele cu paftale din argint aurit care transformă portul tradițional din Șchei în cel mai bogat și mai frumos port feminin din Transilvania.
Costumul tinerilor din Cacova (zonă dintre Coasta Prundului și Calea Vacilor din cartierul Șchei) este constituit aidoma celui al roșiorilor- cizme, cioareci, cămașă lungă până la genunchi brodată cu motive românești și decorată cu mii de paiete de alamă și argint aurit. Singura diferența fată de costumul Junilor Roșiori de astăzi este constituită din faptul că în loc de căciula de roșior din armata Vechiului Regat, tinerii din Cacova poartă pe cap căciulile de Regimentului de Dorobanți, supranumiți curcani, care s-au acoperit de glorie în luptele de cucerire a redutelor de la Grivița în timpul războiului de Indepenndență din 1877-1878.
Costumele pitoreşti ale tinerilor şi ale fetelor din Cacova, îi conferă jocului de la Şargu autenticitate şi un farmec deosebit. Autenticitatea se datorează şi faptului că, jocul este organizat de către membrii comunităţii, de tineri sau juni, grupaţi pe zone, în funcţie de domiciliu.
In alte zone ale Transilvaniei jocurile sunt practicate de ansambluri profesioniste, dar în Schei jocul strămoşesc este organizat de către juni si tinerii din comunitate şi astfel şi-a păstrat însemnătatea socială şi funcţia de protocol social, aceasta fiind, dealtfel, principala motivaţie a organizării. Prin urmare jocul strămoşesc a devenit principalul mijloc prin care tinerii îşi fac intrarea în viaţa socială a comunităţii.
In acest an vor participa la joc 14 perechi de tineri şi fete din Schei, evenimentul se va desfăsura după cum urmează:
PROGRAM
10.00 -Hora Junilor în Piaţa Unirii
11. 00 – Hora Junilor la Şargu
14.00 – Aducerea fetelor la Şargu
14.30 -16. 30 Prezentarea jocurilor tradiţionale (sârba, breaza, ardeleana, brâul, braşoveanca)
19.00 Încheierea evenimentului
Conform programului afişat Tinerii din Cacova vor coborâ la orele 10.00 in Prund, în frunte cu serjile şi cu o formaţie, anume tocmită pentru aceasta zi.
In faţa Bisericii Sfantul Nicolae tinerii se vor prinde în hora şi după ce vor juca hora junilor in Prund, vor urca la Sargu (la Crucea de la numarul 46, de pe strada General Traian Mosoiu), unde vor cânta Troparul Invierii, vor relua ritualul horei şi al aruncării buzduganului, apoi vor pleca dupa fete (băiate).
Aducerea fetelor la joc va avea loc la orele 14.00 pe platoul din faţa Crucii de la Sargu, perechile de tineri vor intra prin cele doua porţi amenajate de organizatori, apoi după ce fiecare pereche va încojura bradul în aplauzele mulţimii, toţi tinerii se vor prinde intr-o hora a junilor, joc cu care începe orice petrecere sau eveniment tradiţional din Schei.
In continuarea horei, tinerii şi băiatele vor prezenta jocurile tradiţionale pe care toţi braşovenii şi şcheienii trebuie să le cunoască: braul, breaza, ardeleana, sarba şi braşoveanca.
