Last Updated on mai 11, 2017 Lovitură juridică dată astăzi de CCR care a declarat neconstituțională Ordonanța de Urgență dată de Guvernul PSD pe baza căreia s-a făcut privatizarea uzinei Roman. Ce se întâmplă acum cu fabrica? Nicio reacție până acum de la Guvern sau de la companie.
Curtea Constituțională a României (CCR) a stabilit joi că dispozițiile articolului 13 din Ordonanța de Urgență a Guvernului privind privatizarea “Roman” SA Brașov și constituirea parcului industrial pe platforma societății sunt neconstituționale, informează romaniatv.net.
Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului 13 din Ordonanța de Urgență a Guvernului 115/2003 privind privatizarea SC “Roman” SA Brașov și constituirea parcului industrial pe platforma societății.
“În urma deliberărilor, cu unanimitate de voturi, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că prevederile art. 13 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 115/2003 privind privatizarea Societății Comerciale ‘Roman’ — SA Brașov și constituirea parcului industrial pe platforma Societății Comerciale ‘Roman’ — SA sunt neconstituționale”, se precizează în comunicat.
Curtea Constituțională arată că, potrivit articolului 121 alineatul 2 din Constituție, dispoziții dezvoltate, la nivel infraconstituțional, de articolul 23 alineatul 1 și articolul 36 alineatul 2 litera c din Legea numărul 215/2001, consiliul local este un organ deliberativ cu caracter colegial, prin care se realizează autonomia locală în comune, orașe și municipii.
“În acest sens, în calitate de autoritate a administrației publice locale, consiliul local exercită atribuții privind administrarea domeniului public și privat al unităților administrativ-teritoriale, respectiv comune, orașe și municipii. Pe de altă parte, conform articolului 21 alineatul 1 din Legea administrației publice locale numărul 215/2001, unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu, titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și privat în care acestea sunt parte. Rezultă, așadar, că, în calitatea sa de autoritate deliberativă a administrației publice locale, consiliul local nu are personalitate juridică și prin urmare nu poate avea patrimoniu propriu, astfel încât nu poate exercita drepturi și obligații proprii în cadrul raporturilor juridice”, se menționează în comunicat.
Dimpotrivă, arată sursa citată, unitatea administrativ-teritorială, în calitatea sa de subiect de drept public titular de patrimoniu, în sensul de drepturi și obligații pe care le exercită în legătură cu bunurile din domeniul său public sau privat, este reprezentată în cadrul raporturilor juridice de către consiliul local, acesta din urmă exercitând drepturile și asumându-și obligațiile existente în patrimoniul unității administrativ-teritoriale.
“Aplicând acest considerente de principiu la prezenta cauză, Curtea a reținut că transferul cu plată a filialei SC ‘CAF’ SA către Consiliul Local Brașov, prin compensare cu toate datoriile Societății Comerciale ‘Roman’ SA Brașov către acesta, reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri la bugetele locale, contravine dispozițiilor articolului 121 alineatul 2 din Constituție, prin încălcarea statutului juridic constituțional și legal de autoritate administrativă a consiliului local, care nu poate fi el însuși titular de drepturi și obligații asupra bunurilor domeniale, ci doar să le exercite în numele unității administrativ-teritoriale pe care o reprezintă”, se mai precizează în comunicatul CCR.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și instanței de judecată care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Înaltei Curți de Casație și Justiție — Secția contencios administrativ și fiscal.
