Orașul din Brașov care urma să aibă propria centrală nucleară. Ce plan uriaș avea Ceaușescu și de ce s-a prăbușit

Orașul Victoria, din județul Brașov, a fost ales în anii ’80 de regimul Ceaușescu pentru construirea unei centrale nuclearoelectrice care urma să transforme zona de la poalele Munților Făgăraș într-un important centru energetic al României. Proiectul nu a mai fost realizat, însă documentele și relatările epocii arată că planul depășise faza unei simple intenții.

Orașul din Brașov care urma să aibă propria centrală nucleară. Ce plan uriaș avea Ceaușescu și de ce s-a prăbușit 1

Potrivit Știripesurse Nicolae Ceaușescu a vizitat Victoria în septembrie 1985 și a analizat personal terenurile luate în calcul pentru viitoarea centrală. La discuții au participat specialiști în energie nucleară, proiectanți și geologi, care au evaluat sursele de apă, configurația terenului și costurile investiției. Presa oficială a vremii relata că lucrările trebuiau începute „cât mai curând”.

Proiectul de la Victoria făcea parte dintr-un program nuclear mult mai ambițios, prin care România urmărea să ajungă la trei centrale și 13 reactoare nucleare până în 1995, cu o putere instalată totală de aproximativ 9.600 MW. Centrala din Transilvania urma să folosească reactoare cu uraniu natural și apă grea, de tip apropiat celor proiectate pentru Cernavodă.

În decembrie 1985, autoritățile au mutat la Victoria sediul Întreprinderii-antrepriză de construcții nuclearoelectrice Făgăraș, un indiciu că pregătirile administrative avansaseră. Sursele istorice citate de Adevărul arată că pentru zona Victoria erau luate în calcul reactoare canadiene de câte 660 MW.

Alegerea orașului nu era întâmplătoare. În anii ’70 și ’80, Victoria făcea parte dintr-un puternic coridor industrial alături de Făgăraș și Mârșa, unde funcționau combinate chimice, fabrici de explozivi și uzine mecanice. Orașul avea atunci peste 10.000 de locuitori, iar combinatul chimic era principalul angajator al comunității.

„Au fost examinate variantele de amplasare a noului obiectiv, în căutarea soluției optime, pe baza căreia să fie fundamentată decizia de deschidere a lucrărilor de construcție. S-au stabilit orientări cu privire la activitatea de elaborare a proiectelor de execuție a lucrărilor de construcție, pe baza experienței acumulate în cursul edificării centralei de la Cernavodă, în funcție de sursele de apă, de configurația terenului, de posibilitatea optimizării costurilor economice. S-a stabilit ca lucrările de construcție ale Centralei nuclearo-electrice «Victoria» să înceapă cât mai curând”, informa ziarul Scînteia, în septembrie 1985.

În decembrie 1985, autoritățile au reorganizat Întreprinderea-antrepriză de construcții nuclearoelectrice Făgăraș, mutându-i sediul de la Beclean în orașul Victoria. Proiectul prevedea utilizarea tehnologiei nucleare cu uraniu natural și apă grea, asemănătoare celei de la Cernavodă.

„Pentru a compensa diminuarea rezervelor de petrol și gaze naturale, Partidul Comunist Român și-a pus speranțele în energia nucleară. Însă aceste speranțe au fost parțial zădărnicite de dificultățile repetate întâmpinate la construirea primei centrale nucleare, la Cernavodă, care părea puțin probabil să devină operațională înainte de 1992. Centrala de la Cernavodă urma să utilizeze cinci reactoare de câte 660 MW, construite în Canada. Canadienii fuseseră, de asemenea, contractați pentru construirea unei centrale nucleare la Victoria–Brașov”, notau cercetătorii americani în volumul Romania: A Country Study, publicat în 1991 de Biblioteca Congresului Statelor Unite, sub coordonarea lui Ronald D. Bachman.

Planul nu a ajuns însă la construcția propriu-zisă a centralei. Criza economică din ultimii ani ai regimului comunist, dificultățile programului nuclear și prăbușirea regimului Ceaușescu în 1989 au pus capăt proiectului. România a ajuns în cele din urmă să opereze doar două reactoare la Cernavodă, primul intrând în exploatare comercială în 1996.

📌 Context

Înainte de alegerea orașului Victoria, autoritățile analizaseră și alte amplasamente din Transilvania, între care Tălmaciu, Boița, Turnu Roșu și Avrig. În paralel, regimul pregătea și o centrală nucleară în Moldova, în timp ce proiectul de la Cernavodă era deja în construcție.

 

Previous Story

(Video) S-a aflat ce s-a întâmplat cu tânăra care a coborât strigând după ajutor dintr-o mașină Bolt în mijlocul traficului

Next Story

Avocatul lui Gabi Tamaș, dezvăluiri despre bătaie. Avocatul spune ce s-a întâmplat în timp ce fostul fotbalist aștepta un taxi