Proiectul Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor din județul Brașov a ajuns într-un nou punct tensionat, după ce 58 din cele 59 de unități administrativ-teritoriale din județ au aprobat contractul de asociere cu Consiliul Județean Brașov. Singura localitate care nu a adoptat hotărârea este comuna Părău, unde este prevăzută o instalație de sortare, tratare și compostare a deșeurilor. Potrivit bzb.ro, autoritățile județene susțin că asocierea este necesară pentru ca întreg județul să poată funcționa într-un sistem comun de gestionare a deșeurilor.
La Părău, însă, proiectul a provocat opoziție puternică în comunitate. Potrivit Salut Făgăraș, peste 500 de localnici au semnat împotriva investiției, iar o parte dintre locuitori spun că se tem de mirosuri, trafic greu, poluare, riscuri pentru sănătate și scăderea valorii proprietăților. Ioana Butum, din Veneția de Jos, a transmis că zona aleasă ar fi inundabilă, că se află la mai puțin de un kilometru de râul Olt și că împrejurimile sunt folosite pentru agricultură, motiv pentru care oamenii se tem că proiectul ar putea afecta terenurile și activitatea localnicilor.
„Nu dorim proiectul SMID în comuna Părău din mai multe motive. Zona identificată este inundabilă. Distanța dintre teren și râul Olt nu este nici măcar de un kilometru, ceea ce ridică semne serioase de întrebare privind siguranța și impactul asupra mediului. Întreaga zonă din jur este agricolă, iar un astfel de proiect poate afecta atât terenurile, cât și activitatea oamenilor care trăiesc din agricultură”, spune Ioana Butum.
Reprezentanții Consiliului Județean Brașov resping ideea că la Părău ar urma să fie construită o groapă de gunoi. Administratorul public al județului Brașov, Szenner Zoltan, susține că în proiect nu apare o astfel de rampă și că legislația nici nu ar permite construirea uneia noi, în condițiile în care județul are deja un depozit ecologic autorizat la Săcele. Potrivit acestuia, la Părău ar urma să funcționeze o stație modernă în care deșeurile reciclabile vor fi sortate, biodeșeurile vor fi compostate și tratate, iar resturile care nu pot fi valorificate vor fi duse la depozitul de la Săcele.
„Toate celelalte localităţi din judeţul Braşov au votat «pentru». Toate localităţile din Ţara Făgăraşului au votat «pentru». Măieruşul şi Hoghizul, unde vor fi celelalte investiţii incluse în SMID au votat «pentru». La Părău, o avocată de la Baroul din Sibiu a lansat tot felul de afirmaţii fără argumente reale. Consiliul Judeţean Braşov a răspuns de fiecare dată cu argumente concrete, documentate. Degeaba! Mai nou, au apărut mai multe conturi false pe Facebook care, la unison, încearcă să manipuleze oamenii cu mesaje de tipul: «Nu vrem groapă de gunoi!». Nici noi nu vrem şi nu va fi groapă de gunoi la Părău!
Am spus-o de fiecare dată, încă din clipa în care mi-am asumat coordonarea acestui proiect şi o repet de câte ori este necesar: «La Părău nu va fi groapă de gunoi!». Nu avem voie, conform legii, să facem o groapă de gunoi, deoarece există deja în judeţ un depozit ecologic de deşeuri autorizat, la Săcele. Nu apare nicăieri în proiect sau în Studiul de fezabilitate o altă groapă de gunoi în judeţ. Pentru investiţia de la Părău, toate avizele au fost obţinute fără să fie inclusă în proiect o groapă de gunoi. Nici dacă s-ar vrea, nu s-ar putea face aşa ceva. Este doar o încercare de manipulare ordinară, pentru că sunt şi alte interese în joc”, a declarat administratorul public al judeţului Braşov şi preşedintele Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară „ISO Mediu”, Szenner Zoltan, care coordonează acest proiect.
Autoritățile județene mai spun că activitatea de la Părău ar urma să se desfășoare în hale închise, cu sisteme de ventilație, suprafețe betonate și sisteme de captare a apei, inclusiv a apei de ploaie. Consiliul Județean susține și că amplasamentul ales este la distanță de zonele locuite, de ariile protejate și de cursurile de apă. De cealaltă parte, localnicii care se opun proiectului spun că nu au fost consultați suficient și că nu acceptă ca localitatea lor să devină, în percepția lor, un punct de procesare a deșeurilor pentru o zonă mult mai mare.
Un alt punct de dispută este cantitatea de deșeuri care ar urma să ajungă în instalație. Potrivit Salut Făgăraș, localnicii invocă documente din care ar rezulta un volum estimat de aproximativ 100.000 de tone pe an, adică aproximativ 274 de tone pe zi, sau peste 300 de tone pe zi dacă sunt excluse duminicile. Oamenii spun că o asemenea cantitate ar fi prea mare pentru o comună ca Părău și că ar aduce trafic greu, disconfort și riscuri pe termen lung pentru comunitate.
Consiliul Județean avertizează însă că refuzul comunei Părău de a intra în asocierea județeană ar putea crea probleme serioase pentru localitate. Potrivit administrației județene, dacă Părău rămâne în afara sistemului comun, deșeurile din comună nu vor putea fi duse la instalațiile SMID, iar localitatea ar putea fi obligată să găsească soluții în alt județ, cu costuri mult mai mari pentru populație. Szenner Zoltan susține că nu se votează acum dacă proiectul SMID se face sau nu, ci dacă Părău se poate asocia cu celelalte localități pentru colectarea și transportul deșeurilor, în cazul în care investiția primește finanțarea europeană.
Valoarea totală a proiectului SMID Brașov este de peste 185 de milioane de euro, cu TVA inclus, iar finanțarea nerambursabilă ar urma să vină prin Programul Dezvoltare Durabilă și Tranziție Justă. Potrivit Buna Ziua Brașov, proiectul nu presupune contribuții financiare din partea primăriilor pentru realizarea investițiilor. Miza este una mare pentru județ, care se află încă printre județele fără un sistem integrat de gestionare a deșeurilor, dar și pentru comuna Părău, unde opoziția locală arată că proiectele mari de infrastructură nu se decid doar în hârtii tehnice, ci și în încrederea pe care autoritățile reușesc sau nu să o câștige în comunitate.
