Aproximativ 100 de brașoveni au participat miercuri, 27 mai, la întâlnirea publică dedicată Planului Urbanistic Zonal „Centrul Civic”, documentație prin care va fi reglementată și viitoarea Catedrală Ortodoxă „Înălțarea Domnului”. Dezbaterea a venit după etapa de consultare publică încheiată în aprilie, perioadă în care la Primăria Brașov au fost transmise peste 400 de propuneri scrise. Acestea sunt acum analizate, iar cele considerate sustenabile ar urma să fie introduse în proiectul PUZ, înainte ca documentul să intre într-o nouă etapă de dezbatere publică și apoi în Consiliul Local.
Deși PUZ-ul Centrului Civic conține reglementări mai largi privind clădiri, spații pietonale, căi de acces, parcări și zone verzi, discuția publică s-a concentrat aproape total pe viitoarea catedrală. Participanții au fost împărțiți între cei care se opun proiectului și cei care susțin că Brașovul are nevoie de o astfel de construcție. Reprezentanții Primăriei și avocatul Adrian Rusu, care reprezintă municipalitatea în litigiile legate de proiect, au precizat însă că includerea catedralei în PUZ nu mai este o opțiune politică sau administrativă, ci o obligație rezultată dintr-o sentință definitivă din 2017, anunță bzb.ro.
Primarul George Scripcaru a transmis că o hotărâre judecătorească definitivă trebuie pusă în aplicare, indiferent dacă place sau nu. El a explicat că nerespectarea unei astfel de decizii ar putea însemna încălcarea legii de către administrația locală. În acest context, opoziția față de includerea catedralei în PUZ nu mai poate opri proiectul, iar discuția s-a mutat mai degrabă spre forma construcției, integrarea ei urbanistică și impactul asupra Centrului Civic.
În cadrul întâlnirii a fost prezentat și conceptul pentru viitoarea catedrală. Construcția ar urma să aibă o înălțime maximă de 25 de metri, o lățime de cel mult 33 de metri și o lungime de 42 de metri. Procentul de ocupare a terenului ar fi de 19%, iar coeficientul de utilizare a terenului de 0,45. Biserica de lemn existentă în zonă ar urma să fie demontată și refăcută într-o altă parohie, astfel încât în acel amplasament să rămână o singură biserică.
Noua revendicare apărută la dezbatere nu a mai fost doar „să nu se facă”, ci „să nu fie biserică bizantină”. Conceptul prezentat prevede o catedrală în stil bizantin, însă mai mulți participanți au cerut organizarea unui concurs de soluții de arhitectură, prin care să fie stabilită forma finală a construcției. Unii au propus o arhitectură mai modernă, adaptată Centrului Civic, iar alții au sugerat ca viitoarea biserică să includă elemente specifice arhitecturii religioase din Moldova, Transilvania și Țara Românească. Au existat și propuneri ca reglementările urbanistice să interzică materialele sclipitoare pentru acoperișuri, cu trimitere la exemple considerate nepotrivite din alte localități.
Părintele protopop Daniel Benga a susținut, la dezbatere, că 87% dintre creștinii din Brașov sunt ortodocși și că aceștia își doresc o catedrală în oraș. El a precizat că actuala biserică de lemn a fost gândită ca soluție provizorie și că, după ridicarea catedralei, aceasta va fi mutată. Reprezentantul Bisericii a mai spus că viitoarea construcție va fi mult mai joasă decât Biserica Neagră și Casa Sfatului și că finanțarea va veni din banii credincioșilor.
„Înălțimea, cel puțin la momentul de față, este undeva la 25 de metri, cu mult mai mică decât Biserica Neagră, dacă este să o luăm în calcul, chiar și mai mică decât Casa Sfatului. Eu aș vrea să vă spun doar atât: se face o dreptate Bisericii Ortodoxe din Brașov, pentru că nu departe de locul unde este propus acum proiectul în PUZ a fost cumpărat de către Biserică în perioada interbelică, iar în 1949 le-a fost luat și terenul, și materialele, și au fost nevoiți, Biserica din vremea aceea, să cumpere un apartament într-o casă și astăzi este așa numita Biserică Sfântul Gheorghe din casa de pe 15 Noiembrie”, a declarat protopopul Brașovului, părintele Dănuț Benga.
Cum va arăta noua catedrală in Centrul Civic Brașov?
Înălțime maximă: 25 de metri (semnificativ mai mică decât Biserica Neagră, care depășește 70 de metri, sau Casa Sfatului).
Amprenta la sol (POT): 19% din suprafața terenului.
Coeficient de utilizare (CUT): 0,45.
Finanțare: Construcția va fi realizată exclusiv din banii credincioșilor.
Ce se întâmplă cu actuala biserică de lemn? Părintele protopop Daniel Benga a clarificat că aceasta a fost de la început un lăcaș provizoriu. În momentul în care noua catedrală va fi ridicată, structura de lemn va fi demontată și relocată într-o altă parohie din Brașov, scrie mytex.ro
În timpul discuțiilor au fost ridicate și alte teme legate de Centrul Civic, nu doar de catedrală. Participanții au întrebat despre spațiile verzi, desființarea parcărilor de la sol, viitoarea parcare subterană și pistele pentru bicicliști. Urbanistul Laura Tucan, implicată în elaborarea PUZ-ului, a transmis că proiectul încearcă să păstreze aproximativ aceeași suprafață de spațiu verde public reglementată prin actualul PUG și că inclusiv terenurile private vor avea obligații clare privind menținerea zonelor verzi.
„Vom încerca să propunem şi funcţiuni care sunt deschise publicului şi care necesită, pe de-o parte, o amenajare corespunzătoare la nivelul solului. Aici avem reglementări foarte detaliate cu privire la împrejmuiri, aşa încât tot spaţiul, chiar dacă este teren privat, să fie perceput şi amenajat ca un spaţiu public fluent şi să fie permeabil la nivelul întregului centru civic. Menţionez că am reuşit să păstrăm, aproximativ, o suprafaţă de spaţiu verde public echivalentă cu cea reglementată prin PUG-ul actual. Totodată, şi deţinătorii de terenuri private au reglementări foarte stricte cu privire la minimum de zonă verde care trebuie menţinută la nivelul proprietăţii”, a declarat urbanistul Laura Tucan, implicată în elaborarea PUZ-ului.
Propunerile primite în scris și cele formulate în timpul întâlnirii vor fi analizate de elaboratorii PUZ-ului. Primarul George Scripcaru a spus că unele observații sunt pertinente, iar altele sunt doar opinii sau impresii, dar că administrația va încerca să le evalueze și să integreze ce poate fi integrat. După această etapă, proiectul va fi prezentat din nou într-o formă finală, apoi va ajunge în Consiliul Local și va continua procedura de avizare.
