Patru „drumuri ale morții” în România. Unul trece prin Brașov- sute de oameni mor anual pe aceste șosele

Last Updated on noiembrie 12, 2025 Un raport recent privind siguranța rutieră arată că România are patru dintre cele mai periculoase drumuri din Uniunea Europeană, unul traversează Brașovul. Drumurile sunt considerate periculoase din cauza traficului intens, a lipsei de benzi de urgență și a vitezei excesive. Specialiștii avertizează că infrastructura deficitară și comportamentul agresiv la volan rămân principalele cauze ale tragediilor de pe șoselele țării.

Patru „drumuri ale morții” în România. Unul trece prin Brașov- sute de oameni mor anual pe aceste șosele 1

Datele statistice reconfirmă o realitate îngrijorătoare: România este cea mai periculoasă țară din UE din punct de vedere al circulației pe drumurile publice. Dintre cei 19.800 de oameni care au murit anul trecut în accidente rutiere, circa 1.500 de victime au fost înregistrate la noi în țară, conform datelor Comisiei Europene, potrivit stiripesurse.ro.

Anul acesta, în primele șase luni, peste 500 de oameni au murit în accidente rutiere produse la noi în țară.
”În primele 6 luni din anul 2025, la nivel național s-au înregistrat 1.712 accidente soldate cu decesul a 549 de persoane și rănirea gravă a altor 1.349”, precizează reprezentanții Poliției Române.

Potrivit oamenilor legii, principalele cauze ale accidentelor rutiere grave au fost indisciplina pietonilor, nerespectarea regimului legal de viteză, neacordarea priorității de trecere vehiculelor, indisciplina bicicliștilor și neacordarea priorității de trecere pietonilor.

Conform informațiilor centralizate de Poliția Română, patru drumuri din România pot fi considerate ”șosele morții”, înregistrând cele mai multe victime. Asta în condițiile în care, la nivel național, au loc zilnic până la 10 accidente de circulație grave.

Harta celor mai periculoase șosele
În topul negru pe 2025 (semestrul I) se află DN 6, cu 36 de accidente grave, soldate cu 23 de morți și 24 de răniți grav. Este axa București – Alexandria – Caracal – Craiova – Drobeta-Turnu Severin – Caransebeș – Lugoj – Timișoara, o arteră lungă de aproximativ 640 km, care îmbină trafic mixt, localități dese și porțiuni unde tenta de a depăși e mare, dar marja de eroare este mică.

DN 2, drumul spre Moldova și frontiera de la Siret, însumează 35 de accidente grave, cu 14 morți și 28 de răniți grav. Cei circa 450 km ai săi străbat Urziceni, Buzău, Râmnicu Sărat, Focșani, Adjud, Bacău, Roman, Fălticeni și Suceava, cu numeroase intrări/ieșiri, zone cu trafic lent și traversări la nivel.

DN 1, de puțin peste 640 km, dintre București și granița cu Ungaria (via Ploiești, Brașov, Sibiu, Alba Iulia, Cluj-Napoca, Oradea), a înregistrat 32 de accidente grave: 24 de morți și 12 răniți grav. Alternanța dintre sectoare modernizate, tronsoane montane cu vizibilitate variabilă și porțiuni urbane aglomerate crește variabilitatea riscului, scrie playtech.ro.

DN 7, care leagă Bucureștiul de Nădlac prin Pitești, Râmnicu Vâlcea, Sibiu, Deva și Arad, a cumulat 19 accidente grave (8 morți, 14 răniți grav). Valea Oltului rămâne un exemplu clasic de drum scenic, dar capricios: benzi înguste, curbe strânse și trafic greu.

 

Drumul care traversează Brașovul, DN 1 (București – Ploiești – Brașov – Sibiu – Oradea), se află în topul negru al „drumurilor morții”. În primul semestru al anului 2025, DN 1 a înregistrat un total de 32 de accidente grave, soldate cu 24 de decese și 12 răniți grav. Această cifră plasează DN 1 pe locul al treilea ca număr de accidente grave, dar pe locul întâi la numărul de decese (24 de morți), fiind urmat de DN 6 (23 de morți) și DN 2 (14 morți). Periculozitatea DN 1 în zona Brașov (Valea Prahovei și traversarea municipiului) este exacerbată de traficul mixt (local, turistic, marfă) și de alternanța segmentelor modernizate cu cele montane cu vizibilitate redusă, crescând riscul de coliziuni frontale și laterale.

Cauze principale (Poliția Română, raport semestrul I 2025):
Nerespectarea regimului de viteză: 29% din cazuri;
Indisciplina pietonilor: 19%;
Neacordarea priorității vehiculelor: 15%;
Traversări și viraje periculoase: 12%.

Previous Story

O altă fabrică istorică din Transilvania dispare. Toți angajații au fost concediați. În zilele de glorie erau 2.600 de angajați