Last Updated on octombrie 13, 2025 
Brașoveanul Ion Țiriac a povestit despre copilăria sa marcată de Al Doilea Război Mondial, dezvăluind că a trăit momente de teamă în timpul bombardamentelor americane în Brașov și a cunoscut lipsurile foametei. Miliardarul român, care a trecut de la comunism la capitalism, spune că aceste experiențe l-au format și i-au dat puterea să reușească în viață.
Ion Țiriac s-a născut în 1939, chiar în anul în care a început Al Doilea Război Mondial. Când România a intrat oficial în conflict, în 1941, viitorul mare sportiv era doar un copil, dar și-a trăit copilăria în mijlocul acelor vremuri grele.
Ion Țiriac s-a născut la Braşov, pe strada Cerbului, în 1939, într-o casă cu două cămăruţe. În acele odăi strâmte a crescut şi a locuit până la 20 de ani, scrie Libertatea. Condițiile de trai erau jalnice. Toaleta comună era folosită împreună cu alte 9 familii.
„Am văzut bombardamentele deasupra capului meu, am crescut în anii ’50 cu foamete și cu diverse restricții care erau în vremea aceea. Și uite că am avut o viață senzațională, n-aș putea s-o compar cu a nimănui.
Fără să pot să aleg, tot ceea ce am făcut s-a lipit de mine ca o pasiune. Voi m-ați întrebat despre motivație. Am ajuns mereu acolo unde mi-am dorit? Nu! Eu am făcut greșeli enorme!”, a admis Ion Țiriac, conform iamsport.ro, potrivit Adevarul.
După sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, România a intrat sub influența Uniunii Sovietice, iar regimul comunist s-a instalat rapid, aducând cu el teamă, lipsuri și numeroase restricții. În acea perioadă dificilă, în anii ’50, a copilărit Ion Țiriac.
Cum a avut loc atacul în care 200 de oameni au murit după ce avioanele americane au acoperit oraşul. În Duminica de Paşti, a zilei de 16 aprilie 1944, între orele 11.05 – 11.15 a fost bombardat pentru prima oară Braşovul. Informaţiile conţinute de Jurnalul de război al Misiunii Militare germane, confirmate şi completate de raportul Consulatului maghiar din Braşov, datat 28 aprilie 1944, menţionează că peste 60 bombardiere, B-24 Liberator şi B-17 Flying Fortress, precum şi avioane de vânătoare P-38 Lightning şi P-51 Mustang s-au năpustit fără milă peste oraşul de la poalele Tâmpei.
Au fost atacate şi distruse parţial principalele obiective strategice: Fabricile IAR, Gara oraşului cu Atelierele de reparaţii CFR, precum şi Fabricile Astra, care la acea dată fabricau tunuri antiaeriene.
Dar ceea ce a fost cu adevărat cutremurător a fost faptul că bombardamentele americane au lovit multe ţinte civile aducând pagube materiale considerabile şi un mare număr de victime, aproximativ 200 de morți, întrucât populaţia a fost alarmată prea târziu – practic după începerea atacului – şi, prin urmare, nu a reuşit să se adăpostească la timp.
Astfel a fost bombardat Palatul de Justiţie, Hotelul Coroana și tot cartierul de case din zona Gării, a fost distrus. Vila Kertsch, o construcţie emblematică a Braşovului a fost şi ea lovită de bombe, peste 60% din clădire fiind grav avariată.
Numeroase bombe au căzut pe Tâmpa şi în Cartierul Schei, populaţia încercând să se refugieze în adăposturile construite la Pietrele lui Solomon.
Redactorul ziarului braşovean Gazeta Transilvaniei, Mardare Mateescu, nota pe 22 aprilie 1944, conform brasov.net: „Populația noastră care nu cunoscuse cu propria suferință urmările unui bombardament, a rămas uluită, nu atât de grozăvia rămasă în urma avioanelor Liberator, cât mai mult de sinistra inspirație a piloților acestora, care și-au descărcat povara acolo unde nimănui nu i-ar fi dat prin minte.
De la o înălțime maiestoasă, unde se aflau la adăpost ,,bravii soldați” ai armatei aeriene, au exercitat un sport comod și cu riscuri minime, lăsând în urmă trupuri sfârtecate de bunici, părinți și copii, sub privirile uluite ale celor rămași, care n-au înțeles și nu vor înțelege vreodată cui folosește acest măcel.
Până în prezent s-au scos în Brașov de sub dărâmături, 161 de cadavre și 136 de răniți, iar lucrările de cercetare și curățare a terenului continuă”.
